TITLURILE DE STAT Lupte libere între Guvern şi bănci

• Finanţele vor emite în următoarele două luni obligaţiuni în lei cu scadenţa la 10 ani

Nevoia de finanţare a Guvernului rămâne ridicată, având în vedere valoarea mare a datoriei create prin emiterea de obligaţiuni în iunie şi iulie, potrivit raportului pe luna iulie, realizat de către departamentul de analiză economică al Raiffeisen Bank. Guvernul a suit valoarea datoriei la 7,7 miliarde lei în iulie, din care 6,6 miliarde lei au fost obligaţiuni cu scadenţa de până la un an. După ce a fost achitată suma pentru titlurile de stat ce au ajuns la scadenţă la jumătatea anului, datoria netă emisă s-a ridicat la 4,1 miliarde lei (al treilea mare nivel de la începutul anului).

Nevoia de finanţare a Guvernului este ridicată, iar în condiţiile în care creditarea a devenit extrem de prudentă, cumpărarea de obligaţiuni pare a fi cea mai bună opţiune pentru bănci. Cu toate acestea, rezultatele ultimelor licitaţii pentru titluri de stat arată că un procent foarte mare din emisiuni rămâne nevândut.

Părerile analiştilor privind decizia bancherilor să nu cumpere titluri de stat sunt împărţite.

Laurian Lungu, managing partener la Macroanalitica, atribuie atitudinea rezervată faţă de obligaţiuni unei politici de aşteptare, pe care băncile probabil o practică, dorind să vadă soarta celei de-a doua tranşe a împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional. "Momentan nu există riscul ca statul să intre în incapacitate de plată, întrucât beneficiază de sprijin internaţional, iar politicile pe care le aplică nu sunt atât de dezastruoase", ne-a declarat Laurian Lungu.

Economistul şef al Băncii Comerciale Române, Lucian Anghel, este de părere că se încearcă echilibrarea cererii cu oferta pe un nou palier de dobândă: " Ministerul de Finanţe a primit deja o serie de fonduri, deci va putea achita suma datorată. Rămâne de văzut care va fi noul plafon al deficitului bugetar agreat de Fondul Monetar Internaţional". Domnia sa opinează că Ministerul Finanţelor Publice va reintra pe nivelul pieţei după ce aceste fonduri vor fi fost epuizate.

O perspectivn mai pesimistn ne ofern, însn, analistul economic Cnlin Rechea. Potrivit domniei sale, riscul asociat cu achiziţionarea de titluri de stat este foarte mare în condiţiile în care creditul guvernamental creşte cu o rată de peste 200%.

"În cazul în care cererea pentru obligaţiuni se menţine în continuare foarte scăzută, nevoia de finanţare a guvernului va trebui să fie acoperită de către BNR, cu efecte directe asupra inflaţiei", afirmă domnul Rechea.

"Chiar dacă tranşa a II-a a împrumutului va merge la Guvern, tot nu acoperă deficitul bugetar. Singura soluţie pentru această problemă rămâne o ajustare drastică a cheltuielilor bugetare, lucru care pare să nu se întâmple înainte de alegerile prezidenţiale", mai adaugă Călin Rechea.

Toby Iles, analist la European Intelligence Unit (EIU), a declarat pentru ziarul Bursa: "În urma licitaţiei de marţi (4 august), s-a putut observa că banca centrală a respins toate ofertele şi la o serie de alte recente licitaţii, de asemenea, banca centrală a acceptat ofertele care se ridică la mai puţin decât suma oferită de bonuri de tezaur. Trebuie să fie subliniat faptul că au fost suficiente oferte în aceste licitaţii, dar banca centrală a ales să nu le accepte pe toate, considerând că preţul oferit de către bănci este prea mic - aceste preţuri scăzute s-ar traduce în randamente mai mari decât cele pe care banca doreşte să le plătească.

În această etapă, aş interpreta aceste licitaţii ca un uşor joc de-a şoarecele şi pisica între banca centrală şi băncile comerciale, mai degrabă decât o semnalizare la adresa guvernului în ce priveşte capacitatea sa de a se finanţa. Cu toate acestea, până acum, în 2009, România a vândut o mulţime de titluri de stat, mult mai multe decât în 2008, şi ar putea exista un risc ca băncile să nu dorească să investească mai mult decât în cazul în care randamentele rămân la niveluri decente. Prin urmare, va fi, cu siguranţă, interesant de văzut cum decurg licitaţiile de 6,5 miliarde de lei în bonuri de tezaur din august. De asemenea, este demn de remarcat faptul că guvernele din Europa de Est au avut succes în emiterea de obligaţiuni pe pieţele internaţionale până în 2009 în ciuda beznei economice şi aşa că asta rămâne o opţiune pentru România".

În prezent însă, pe fondul infuziilor de capital care au intrat în bugetul de stat, Ministerul Finanţelor are mai mult loc de manevră şi este reticent în a se împrumuta de bani la un randament ridicat, potrivit raportului citat. Un prim semnal în acest sens este licitaţia din 3 august, când ministerul a vândut obligaţiuni în valoare de 97 milioane lei, deşi iniţial dorea să se împrumute de 1,2 miliarde de lei.

Secretatul de stat in Ministerul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că vor fi emise obligaţiuni cu scadenţă la 10 ani, în următoarele două luni. El a spus că, în ultima perioadă, apetitul investitorilor s-a orientat spre titluri de stat cu maturităţi medii.

Calendarul emisiunilor de titluri de stat pe piaţa internă până la finele lui 2009 va fi menţinut, indiferent de nevoia de finanţare, iar pe din luna septembrie MFP va fi pregătit pentru a lansa o emisiune de obligaţiuni în euro pe piaţa externă, cu maturitate la patru ani şi rata cuponului de 5,25 la sută, a mai spus Drăgoi. Dacă condiţiile de piaţă nu vor fi favorabile emisiunea de eurobonduri ar putea fi amânată pentru începutul anului 2010.