Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a participat la reuniunea informală a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), organizată la Nicosia în perioada 23-24 iulie, potrivit unui comunicat de presă. Reuniunea a fost organizată de către Cipru, în calitate de stat membru care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene până la finele acestui an. Din delegaţie a făcut parte şi secretarul de stat Simona Maya Teodoroiu.
Pe agenda reuniunii au figurat pachetul de reformă a cadrului legislativ european privind protecţia datelor cu caracter personal, propunerea de directivă privind sechestrul şi confiscarea produselor infracţiunii în UE şi propunerea de directivă ce instituie ordonanţa de poprire a conturilor bancare.
Ministrul Justiţiei a avut intervenţii în plenul reuniunii, contribuind la adoptarea de către miniştri a liniilor generale care vor fi aplicate în dosarele menţionate, care constituie priorităţi ale preşedinţiei cipriote a Uniunii Europene.
În marja Consiliului JAI, Titus Corlăţean a avut întâlniri bilaterale cu şefii delegaţiilor din Cipru (ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene), Marea Britanie, Germania, Olanda, Franţa, Italia, Suedia, Slovacia, precum şi din Croaţia şi Muntenegru.
În cadrul discuţiilor, ministrul Justiţiei a făcut o prezentare a principalelor concluzii şi recomandări adoptate recent de Comisia Europeană referitor la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, reiterând angajamentul ferm al ţării noastre de a implementa recomandările formulate de Comisie. Titus Corlăţean a subliniat angajamentul României de a continua reformele în Justiţie şi de a asigura independenţa deplină a sistemului judiciar. De asemenea, ministrul Justiţiei a menţionat că va transmite periodic omologilor săi din statele membre ale Uniunii Europene, informări în legătură cu măsurile adoptate de autorităţile române pe această temă.
Totodată, Titus Corlăţean a făcut o prezentare a evoluţiilor în plan politic din ţara noastră, în perspectiva referendumului care va fi organizat în data de 29 iulie a.c., menţionând caracterul democratic şi constituţional al procedurii, precum şi faptul că decizia suverană a poporului va contribui la clarificarea situaţiei şi că această decizie va fi respectată de actorii politici interni şi internaţionali.