TOAMNA MAJORĂRILOR Energia va continua să împingă inflaţia în sus

Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica mâine rata inflaţiei pentru luna august, iar analiştii anticipează o nouă accelerare a preţurilor de consum după creşterea la 4,95% din luna iulie. În august au fost noi majorări de preţuri ale carburanţilor, tutunului, transportului urban, energiei electrice şi gazelor naturale. Analiştii BCR estimează o creştere lunară a preţurilor de consum de 0,2% şi o rată anuală de 5,2%, în linie cu previziunile analiştilor chestionaţi de Bloomberg.

Amintim, de asemenea, că preţurile producţiei industriale au crescut cu 14% în termeni anuali în iulie, în accelerare de la 11,9% în iunie. Pe industrii, cele mai puternice creşteri au fost în cea petrolieră (59%), metalurgică (52,8%), prelucrarea lemnului (30,1%). Analiştii arată că avansul rapid al preţurilor producţiei industriale poate conduce la presiuni inflaţioniste şi la nivelul preţurilor de consum ale populaţiei.

La finalul lunii iulie, pe zona de alimente, cele mai mari scumpiri din acest an sunt la ulei (18%), brânză de oaie (6%), peşte (5,76%), pâine (4,59%) fasole (4,55%), margarină (4,46%), miere de albine (3,5%), carnea de vită şi pui (cu 2-3%).

Singurele scăderi le regăsim la cartofi (31%), fructe proaspete (4,93%) şi citrice (2,38%).

La mărfurile nealimentare, cele mai mari creşteri sunt la energie electrică (24,6%), gaze (20,5%), combustibili (13%). Pe zona de nealimentare nu s-a înregistrat vreo scădere, excepţia nesemnificativă totuşi fiind energia termică (-0,2%).

Pe zona serviciilor, preţurile serviciilor poştale au urcat cu 5,5% în 2021, ale îngrijirii medicale cu 4,4%, cele pentru apă - canal - salubritate cu 4,4%, restaurante - cafenele cu peste 3%. O singură scădere s-a înregistrat, la transportul aerian: de -23%.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirma în debutul lunii august, la prezentarea raportului asupra inflaţiei, că BNR va depune eforturi ca să ţină avansul preţurilor în zona de 5%-5,5% în acest an.

• Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România: "Această criză politică deja a început să genereze aversiune la risc"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, ne-a precizat că inflaţia va continua să crească în următoarele luni, ca urmare a efectelor secundare generate de majorarea preţurilor energiei. Domnia san e-a spus: "Inflaţia va continua să crească. Acum avem efectele de primă rundă din creşterea preţurilor energiei (majorarea facturilor la consumatorii casnici - n.r.), însă vom avea ulterior şi efectele de rundă secundă. Energia se foloseşte practic pentru orice produs sau serviciu şi va creşte costul tuturor bunurilor şi serviciilor. De exemplu, orice bun trebuie transportat, un serviciu în general consumă curent electric şi aşa mai departe. De aici, presiunile pe inflaţie vor continua să se manifeste. Iarăşi, dacă ne uităm, cresc extrem de tare preţurile producţiei industriale, care la un moment dat se vor duce şi în preţurile de consum pentru că scopul oricărei producţii este consumul".

Potrivit lui Adrian Codirlaşu, rata anuală a inflaţiei va creşte în următoarele câteva luni, iar apoi componenta tranzitorie va începe să scadă pe finalul anului.

"Dar văd rata anuală rămânând aici, în jurul valorii de 5%, poate chiar peste 5%", consideră vicepreşedintele CFA România.

Domnul Codirlaşu nu se aşteaptă la un impact asupra inflaţiei din degringolada de pe scena politică, dar subliniază: "Ieri, a ieşit agenţia de rating Fitch cu un comentariu referitor la consolidarea fiscală, care spune că este pusă în pericol (de criza politică) în contextul în care noi avem un deficit mare, de 7% în acest an, şi va continua să fie mare şi anul următor. Ce înseamnă asta? Creşte substanţial datoria publică în PIB. Să zicem că depăşim anul acesta 50% din PIB şi anul viitor poate mergem către 55%. 60% deja este pragul pentru a putea accede în zona euro, deci ne apropiem de el. Acum, faptul că a ieşit Fitch şi a făcut aceste comentarii înseamnă că această criză politică deja a început să genereze aversiune la risc. Vor creşte dobânzile şi vom avea o depreciere a leului - leul a început să se deprecieze iniţial pe fondul unui factor extern, respectiv minutele Federal Reserve, dar acum probabil aversiunea la risc creată va avea un impact şi pe cursul de schimb. În general, dacă ne uităm la trecut, leul pierde teren în salturi, iar salturile sunt date de o aversiune la risc, fie locală, fie internaţională. Dar odată ce s-a dus la un nou nivel nu mai coboară şi de acolo îşi continuă mişcarea. Dacă am avea o depreciere substanţială am avea şi un impact în inflaţie".

CFA România anticipează un curs valutar de 5,04 lei/euro în septembrie 2022.

• Nicu Vasile, preşedinte LAPAR: "Preţul alimentelor va creşte, undeva cu 5% în următoarele două luni"

Nicu Vasile, preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România), declară că tot ce cumpără fermierii se plăteşte în valută.

"Vorbim despre piese de schimb, utilaje, input-uri, şi aici mă refer la seminţe, fertilizanţi, îngrăşăminte şi pesticide. Totul se converteşte în euro", spune Nicu Vasile.

Potrivit acestuia, într-o lună de zile producătorii agricoli vor termina de recoltat, iar preţurile alimentelor vor continua să crească.

Nicu Vasile declară: "Aproape toată producţia merge la export, doar 5% din cerealele pe care le producem în România rămân în ţară. Restul exportăm. (...) Preţul alimentelor va creşte, undeva cu 5% în următoarele două luni, iar în preajma sărbătorilor de iarnă din nou cu 5%. Deci, vom avea o scumpire a coşului zilnic",.

• Alina Creţu, directorul executiv al APPR: "Se vorbeşte foarte mult şi prea uşor despre faptul că am avut preţuri bune la producţia agricolă primară"

Alina Creţu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb (APPR), ne-a declarat că preţurile produselor de bază pentru industria alimentară nu au cunoscut o creştere generală, iar cele care au crescut au fost preţurile cotate la nivel internaţional.

"Fermierii sunt producători de materie de bază pentru industria alimentară, iar pentru o parte din producţia agricolă, aici mă refer la cereale, plante olegioase - s-a văzut (o creştere) la campania de grâu şi acum la floarea soarelui -, dar dacă vorbim de producţia de fructe şi legume, nu s-a văzut neapărat o creştere a preţurilor pe toate produsele agroalimentare", afirmă Alina Creţu, adăugând: "Vorbim de o creştere a preţurilor şi de o inflaţie în special pentru produsele care sunt cumva cotate la nivel internaţional. Aceste produse pe care fermierul român, la fel ca fermierul polonez şi cel francez, le vând cu plus-minus, anumite diferenţe, pe baza preţurilor de la bursă. Şi într-adevăr, la nivel mondial, s-a văzut o creştere a acestor preţuri, bazată pe diferite alte creşteri. Fie că vorbim de creşteri ale materiilor prime pe care le utilizăm în agricultură, fie că vorbim de energie sau îngrăşăminte".

Reprezentantul APPR a notat că se vorbeşte foarte mult şi mult prea uşor despre faptul că "am avut preţuri mai bune la producţia agricolă primară". Domnia sa a menţionat: "Asta nu înseamnă în mod special venituri mai mari pentru fermierii noştri. Pentru că în paralel au crescut costurile cu producţia agricolă primară. Fie că vorbim de energie şi costurile cu motorina, fie că vorbim de preţul altor input-uri utilizate în agricultură, inclusiv cele cu forţa de muncă, care normal trebuie să fie în aliniament cu alte industrii. Şi având peste tot această creştere de preţ relativă pe care am văzut-o, nu se simte neapărat o profitabilitate mai bună a culturilor. Poate puţin o să se vadă sau s-a văzut puţin la cereale păioase, dar nu peste tot".

Potrivit Alinei Creţu, în schimb, la floarea soarelui şi la porumb, producţiile vor fi mai mici în acest an, comparativ cu aşteptările.

"Condiţiile meteo, deşi au fost diferite faţă de anul trecut - nu am mai avut acea secetă pe suprafeţe extinse - nu au fost extraordinare nici anul acesta pentru toate zonele. Deci, una peste alta, pentru fermieri, nu se vede neapărat un lucru bun în creşterea acestor preţuri şi suntem şi noi cu ochii pe ce se întâmplă la nivel mondial", a conchis directorul executiv al APPR.

• Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: "Banca naţională implementează deja un protocol de tratare a inflaţiei"

La finele lunii august, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, preciza că banca naţională implementează deja "un protocol de tratare a inflaţiei".

Domnia sa a declarat: "Nici noi nu am avut predictibilitate în a pune în estimările şi în prognozele noastre aceste evoluţii. Sigur că este o componentă impredictibilă, au crescut preţurile energiei pe tot parcursul acestui an, în toată lumea. La combustibil s-au dublat: barilul era 40 de dolari în iunie, acum este undeva la 80 de dolari, unitatea de măsură pentru gaze la fel, avem o dublare, deci lucrurile s-au întâmplat pe plan mondial. La noi s-a dublat această evoluţie cu o liberalizare mult întârziată şi o dezorganizare a procesului de liberalizare. (...) Noi suntem în ultima perioadă de liberalizare. Am mai făcut paşi în această direcţie, dar a coincis această etapă cu un boom economic pentru că liberalizarea vine după o perioadă în care economia a fost la turaţie scăzută din cauza pandemiei. În momentul în care a pornit economia, cu motoare din ce în ce mai încinse, evident că consumul de energie şi necesarul de energie a fost crescut, deci preţurile creşteau automat. De aceea avem creşterea pe plan internaţional. Iar la aceasta s-a dublat liberalizarea şi incapacitatea, probabil, a instituţiilor româneşti de a administra corect acest proces, sau de a tempera acest proces într-o oarecare măsură, dar asta este o altă discuţie".

Dan Suciu a mai spus: "Ce poate să facă banca naţională este pe componenta de inflaţie care nu ţine de energie şi nu ţine de preţuri administrate sau asupra cărora banca naţională nu are control. Ce poate face banca naţională este să tempereze celelalte aşteptări de preţuri, să ancoreze inflaţia în jurul acestei valori de 5%. Cum o poate face? Printr-un set de măsuri, un protocol medical de tratare a inflaţiei, să spunem aşa, care are mai mulţi paşi. Noi suntem în acest protocol, dacă îi spunem aşa: primul pas, mai ales după momentul în care am avut o situaţie pandemică şi complicată, a fost să încetăm achiziţiile de titluri de stat. Am intervenit în piaţă în cursul anului trecut prin metode neortodoxe, cumpărând titluri de stat pentru a fi bani la dispoziţia statului şi a celor care aveau nevoie de finanţare în perioada respectivă. Am oprit acel protocol. Al doilea pas este să controlăm lichiditatea din piaţă. Am anunţat acest lucru, că ţinem ferm sub control lichiditatea de piaţă. Suntem în acest proces, deocamdată el funcţionează rezonabil în termenii noştri, considerăm că este satisfăcător pentru situaţia dată. Al treilea pas este cel de creştere a dobânzii. Nu am intrat în acest proces şi încercăm să ţinem cât se poate dobânda la acest nivel. De ce: este primul instrument şi poate cel mai important, pe care îl cunoaşte toată lumea. Dar în momentul în care am creşte dobânda de intervenţie am determina aproape o deflaţie pe celelalte preţuri, adică am complica viaţa celorlaltor entităţi economice care nu ţin de energie şi nu ţin de preţurile administrate pe care noi nu avem niciun control. Deci am crea o disfuncţionalitate pe celelalt domeniu al pieţei. (...) Dobânda este cel mai puternic instrument şi ultimul ca să spun aşa. (...) Haideţi să nu ne grăbim (cu scenariile), este decizia Consiliului de Administraţie pe care o va lua odată în octombrie şi încă odată în noiembrie. Depindem foarte mult şi de ce se întâmplă pe celelalte pieţe internaţionale şi în ţările vecine. Am văzut în Ungaria o creştere a dobânzii de intervenţie, dar acolo rata inflaţiei era ceva mai mare decât la noi, iar indicele de creştere a fost ceva mai rapid decât la noi".

• BCR: "Inflaţia mult peste limita superioară a ţintei BNR poate determina banca centrală să opereze prima creştere a dobânzii în luna noiembrie"

Analiştii BCR sunt de părere că inflaţia mult peste limita superioară a ţintei BNR şi începerea procesului de întărire a politicilor monetare în alte ţări din Europa Centrală şi de Est pot determina banca centrală să opereze prima creştere a dobânzii în luna noiembrie.

"Majorările preţurilor carburanţilor, tutunului, transportului urban, precum şi inflaţia importată au pus presiune asupra preţurilor de consum în august. Inflaţia mult peste limita superioară a ţintei BNR şi începerea procesului de întărire a politicilor monetare în alte ţări din Europa Centrală şi de Est pot determina BNR să opereze prima creştere a dobânzii în luna noiembrie", potrivit analiştilor BCR, care amintesc că Institutul Naţional de Statistică va publica vineri şi evoluţia salariilor în luna iulie. Prognoza BCR este de +7% în termeni anuali, "salariile fiind impulsionate de dificultăţile angajatorilor de a găsi angajaţi bine pregătiţi".