UE anchetează intervenţia Greciei în programul de pensionare de la OTE

• Executivul de la Bruxelles consideră că propunerea statului elen este prea scumpă şi o consideră ajutor de stat

Comisia Europeană a început, ieri, o investigaţie oficială a programului de pensionare anticipată a angajaţilor firmei elene de telecomunicaţii OTE, considerînd că programul de compensaţii depăşeşte valoarea necesară. OTE are un program de pensionare anticipată care priveşte o treime din angajaţii firmei şi presupune un cost de circa un miliard de euro. Din aceas-tă sumă, statul elen, acţionar cu 39% la OTE, vrea să asigure 360 milioane de euro (430 milioane de dolari), adică să aloce 4% din companie fondului TAP-OTE, constituit pentru pensionarea anticipată a salariaţilor. Restul sumei este suportat de OTE.

Compania "Hellenic Telecommunications Organization" SA (OTE) a anunţat că un număr de aproximativ 5.500 din angajaţii săi au decis să recurgă la programul de pensionare anticipată. Conform programului, angajaţii OTE eligibili trebuiau să-şi depună cererile de pensionare în perioada 14 iulie-14 octombrie 2005. La sfîrşitul aces-tui interval, din cei aproximativ 6.700 de angajaţi ai diviziei de telefonie fixă a companiei OTE eligibili pentru pensionarea anticipată, au fost înregistrate peste 5.500 cereri, adică 82%. De menţionat că 860 de angajaţi OTE urmează să părăsească compania în cursul acestui an, prin procedura de pensionare obişnuită sau în alte moduri.

Grecia încearcă să pună capăt tradiţiei slujbelor pe viaţă în sectorul public şi duce tratative cu sindicatele OTE pentru a-i convinge pe muncitori să-şi părăsească voluntar locul de muncă. Autorităţile elene consideră că intervenţia lor în programul de pensionare de la OTE nu reprezintă ajutor de stat.

Grecia pretinde că valoarea programului de pensionare anticipată, de un milion de euro, nu este exagerată pentru că OTE face faţă unor costuri ridicate de cînd muncitorii au "statutul de cvasi-funcţionari". Programul este mult mai scump decît pachetul de pensionare oferit în sectorul privat.

Statul grec deţine 39% din companie după ce a scos la vînzare 10% în luna septembrie. Guvernul a informat că nu-şi propune să-şi reducă deţinerea sub 34%, pentru a putea bloca deciziile acţionarului majoritar.