UE pregăteşte socializarea la nivel european a pierderilor din creditare?

Oficialii UE sunt îngrijoraţi că o parte importantă a sectorului bancar european nu va face faţă unei temperări a programului de stimulare monetară al BCE.

Într-un raport obţinut de Reuters se arată că "problema creditelor neperformante are o dimensiune europeană", fiind posibilă manifestarea unor efecte de contagiune.

"Pentru sistemul bancar din UE, riscul reprezentat de creditele neperformante poate creşte, pe fondul unor condiţii monetare mai puţin favorabile", se mai arată în raportul care va fi prezentat la întâlnirea din Malta a miniştrilor de finanţe din UE (7-8 aprilie 2017).

Pentru soluţionarea problemei creditelor neperformante, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a propus înfiinţarea unei "bănci rele" la nivel continental, însă Germania s-a opus. Ulterior, oficiali ai BCE au propus crearea unor bănci rele naţionale în zona euro.

Reuters arată că "deşi Germania nu susţine planul EBA, documentele UE indică drept prioritară crearea unei pieţe secundare pentru creditele neperformante", însă "propunerea este controversată şi nu poate fi adoptată fără un compromis politic", după cum a declarat un oficial european pentru agenţia de ştiri.

Documentul obţinut de Reuters mai arată că va fi dezbătută şi problema "unei restructurări pe scară largă a sistemelor bancare", restructurare care va crea condiţiile pentru consolidarea sistemelor bancare naţionale, după scoaterea din bilanţuri a creditelor neperformante.

Un obstacol major îl calea acestor planuri îl reprezintă "valoarea" de tranzacţionare pe piaţa secundară a creditelor neperformante sau "valoarea" lor de transfer către băncile rele.

După cum mai scrie Reuters, mai mult de un sfert dintre creditele neperformante din Europa se află în sistemul bancar italian, unde băncile le contabilizează în bilanţuri la o valoare medie de circa 41% din cea nominală.

Supraevaluarea pare să fie evidenţiată de recenta operaţiune de majorare a capitalului UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, care a fost însoţită şi de vânzarea unui portofoliu de credite neperformante, cu o valoarea nominală de circa 17,7 miliarde de euro, la 13% din valoarea lor nominală brută.

În prezent, rata creditelor neperformante depăşeşte 10% în zece ţări ale UE. Pe lângă cifrele ameţitoare din Cipru (49%) şi Grecia (46,6%), datele de la Autoritatea Bancară Europeană (EBA) arată că partea "superioară" a clasamentului mai este ocupată de Slovenia (19,7%), Portugalia (19,2%), Italia (16,6%) şi Irlanda (15,8%).

Rata creditelor neperformante din Germania este de 2,6%, în condiţiile în care media la nivelul UE este de 5,4%, după cum mai arată Reuters.

Altă propunere din raportul UE prevede limitarea duratei procedurilor de insolvenţă pentru debitori, aceasta fiind considerată "o măsură pentru susţinerea valorii creditelor neperformante", astfel încât "să fie facilitată recuperarea creditelor şi reducerea costurilor".

Din păcate, astfel de propuneri vin în contradicţie directă cu propunerile privind crearea unui cadru pentru determinarea "valorii corecte" a creditelor neperformante şi vor avea cel puţin o consecinţă sigură: socializarea la nivel european a pierderilor din sistemul bancar.

Alte consecinţe sunt evaluate într-o analiză de la Zerohedge, unde se arată că "odată salvate cu ajutorul fondurilor publice şi cu bilanţurile curate, băncile vor fi oferite cadou unor bănci mai mari", iar "contribuabilii se vor găsi în faţa unui sistem bancar mai concentrat, consolidat, şi mai interconectat, care este şi mai predispus la abuzuri, excese şi corupţie".

Ultimele estimări din presa financiară internaţională arată că valoarea nominală totală a creditelor neperformante din Uniunea Europeană este de circa 1 trilion de euro.

Oare cât din această "valoare" se va transforma în pierdere pentru contribuabilii europeni?