Un acţionar Raiffeisen acuză banca de discriminare

Un acţionar al Raiffeisen Bank România intenţionează să reclame instituţia de credit la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), precum şi să o acţioneze în instanţă, ca urmare a deciziei băncii să majoreze de un milion de ori valoarea nominală a acţiunilor.

Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) Raiffeisen a hotărât, pe 12 decembrie, ca valoarea nominală a titlurilor sale să urce de la 0,1 lei la 100.000 lei pentru o acţiune. Operaţiunea nu a afectat nivelul capitalului social, care a rămas neschimbat, la 1,2 miliarde lei.

Acţionarii care, anterior majorării, deţineau acţiuni care nu erau multiplu de un milion au trebuit să aleagă între rontunjirea în minus, care a presupus să fie compensaţi de Raiffeisen Bank la preţul de 0,27 lei pentru fiecare acţiune neconsolidată, şi rotunjirea în plus, pentru care ar fi trebuit să plătească diferenţa până la nivelul unei acţiuni consolidate, calculată tot la preţul de 0,27 lei/acţiune neconsolidată.

Dorin Băleanu, acţionarul care contestă decizia AGA, ne-a declarat că micii acţionari ai Raiffeisen Bank, aproximativ 17.000 la număr, au deţineri medii de 950 lei, adică 9.500 de titluri.

Acest lucru înseamnă că, pentru a ajunge să aibă o acţiune consolidată, în valoare de 100.000 lei, aceştia ar fi trebuit să cumpere 990.500 acţiuni la valoarea de 0,27 lei/acţiune, ne-a precizat domnia sa.

"Ar fi trebuit, deci, să plătim aproape 267.435 lei pentru a intra în posesia unei acţiuni cu valoarea de 100.000 lei", arată acţionarul.

Dorin Băleanu consideră că decizia din data de 12 decembrie contravine art. 102 alineatul 1 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, care stipulează că acţiunile sunt indivizibile (n.r. textul face referire la "fracţiune de acţiune consolidată"), precum şi art. 134 alineatul 1 din aceeaşi lege, care prevede că acţionarii care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate, doar în cazul în care respectiva hotărâre are ca obiect schimbarea obiectului principal de activitate al societăţii, mutarea sediului societăţii în străinătate, schimbarea formei societăţii sau fuziunea sau divizarea societăţii.

"Respectiva adunare generală a acţionarilor nu votat nicio hotărâre care să privească aceste aspecte", semnalează domnul Băleanu.

Domnia sa este de acord că gestionarea unui portofoliu de aproape 17.000 de acţionari cu deţineri reduse este costisitoare şi că se impunea creşterea valorii nominale a acţiunilor, dar consideră că această creştere ar fi trebuit să se facă până la un nivel mai scăzut, de 100 sau 1.000 lei pentru un titlu.

Acţionarul Raiffeisen ne-a mai declarat că are de gând să apeleze şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dacă instanţele din ţara noastră nu îi vor da câştig de cauză.

Dorin Băleanu susţine că a mai relatat cazul unui ziar financiar, însă reporterul cu care a discutat i-a răspuns că nu poate să scrie despre el, ca urmare a relaţiei financiare pe care publicaţia o are cu banca.

Avocaţii pe care domnul Băleanu i-a contactat au fost, la rândul lor, reticenţi să îl reprezinte în instanţă.

Hotărârea privind consolidarea valorii nominale asigura tratamentul egal şi nediscriminatoriu al tuturor acţionarilor Raiffeisen Bank, ne-au declarat reprezentanţii instituţiei de credit.

"Astfel, fiecare dintre acţionarii Raiffeisen Bank, indiferent de numărul acţiunilor detinute, are aceleaşi drepturi şi aceleaşi opţiuni în cadrul operaţiunii de consolidare a valorii nominale; fiecare acţionar este liber să îşi exercite propria opţiune, în funcţie de circumstanţele personale", precizează domniile lor.

Consolidarea valorii nominale este o operaţiune corporativă normală, realizată în conformitate cu legislaţia în vigoare, susţin oficialii băncii.

Operaţiunea are loc în contextul în care valoarea nominală a acţiunii Raiffeisen Bank este una de doar 0,1 lei, banca gestionând un capital social impărţit în 12 miliarde de acţiuni, explică reprezentanţii instituţiei de credit.

Aceştia continuă: "Am avut ani în care au fost distribuite dividende în valoare de 0,0036 bani pe acţiune, o sumă virtuală (subdiviziune a banului) care nici nu poate fi achitată, în cazul acţionarilor cu deţineri foarte mici. Mai mult, pentru acţionari care aveau de încasat sume infime de 2-3 lei, gestionarea şi distribuirea acestor sume a însemnat un efort care, de la un punct încolo, nu se justifică în niciun fel economic (costurile de trimitere sunt mai mari decât dividendul în sine) fapt ce afectează atât emitentul din punctul de vedere al costului şi dificultăţii de implementare, cât şi, implicit, acţionarii acestuia".

Oficialii Raiffeisen precizează că valoarea nominală de 100.000 lei este propunerea Directoratului băncii, cu scopul să asigure o gestionare operaţională optimă, care a fost aprobată de acţionarii instituţiei de credit în luna decembrie a anului trecut.

Raiffeisen SEE Region Holding Gmbh controla 99,49% din acţiunile Raiffeisen Bank, restul titlurilor fiind împărţite între alte persoane juridice (0,37% din capitalul social) şi persoane fizice (0,14% din capital), cei mai mulţi moşteniţi de pe vremea fostei bănci de stat Banca Agricolă, pe care Raiffeisen a cumpărat-o în anul 2001.