UN REFERENDUM DE IMPORTANŢĂ CRUCIALĂ ÎN ŢARA CANTOANELOR Vor vota cetăţenii Elveţiei pentru eliminarea puterii băncilor de a crea bani prin creditare?

Funcţionarea democraţiei directe din Elveţia va fi demonstrată, în curând, printr-un referendum mai puţin obişnuit în ceea ce priveşte problema supusă votului.

Cotidianul Neue Zürcher Zeitung scria, în iunie 2014, că Asociaţia "Modernizarea monetară" a lansat iniţiativa pentru reformarea radicală a sistemului monetar din Elveţia, pe baza eliminării actualului proces de creare a banilor, prin intermediul acordării creditelor bancare. Denumirea oficială a iniţiativei este "Vollgeld-Initiative", iar informaţii se găsesc la adresa www.vollgeld-initiative.ch.

NZZ arăta atunci că "promisiunile iniţiatorilor sunt prea bune pentru a fi adevărate", în condiţiile în care transformarea radicală a sistemului monetar ar permite eliminarea crizelor bancare, pe fondul utilizării în economie a banilor creaţi exclusiv de către banca centrală şi eliminarea sistemului rezervelor fracţionare la nivelul sistemului bancar.

Caracterul special al democraţiei constituţionale din Elveţia permite astfel ca o problemă crucială, din punct de vedere economic, social şi financiar, să fie dezbătută şi votată într-un referendum.

După cum se arată pe site-ul "Istoria Elveţiei" (n.a. la adresa www.geschichte-schweiz.ch), "democraţia directă poate fi definită ca un sistem al democraţiei care oferă cetăţenilor un grad extraordinar de participare în cadrul procesului legislativ şi garantează gradul maxim de auto-determinare politică".

Constituţia Elveţiei permite cetăţenilor să lanseze o "Iniţiativă Populară" cu scopul modificării anumitor aspecte din legea fundamentală. Pentru a fi organizat un referendum, iniţiativa trebuie să obţină cel puţin 100.000 de semnături într-o perioadă de 18 luni.

În urmă cu câteva zile, numărul semnăturilor valide pentru Vollgeld-Initiative a depăşit minimul cerut de lege, urmând să se lanseze procesul de organizare a referendumului.

Din păcate, campania de informare a cetăţenilor cu privire la natura banilor din economia modernă, astfel încât aceştia să voteze în cunoştinţă de cauză, este infinit mai dificilă decât strângerea semnăturilor.

Organizaţia neguvernamentală britanică Positive Money (www.positivemonez.org), afiliată asociaţiei elveţiene "Modernizarea monetară", a prezentat recent rezultatele unui sondaj realizat în cadrul cercetării pentru elaborarea unei teze de master la Institute of Finance and Banking din cadrul Universităţii din Zürich.

Doar 13% dintre participaţi ştiau că majoritatea banilor intră în circulaţie ca urmare a procesului de creditare din sectorul bancar şi doar 4% preferau sistemul actual. Circa 78% dintre participanţi consideră că banii trebuie creaţi şi distribuiţi exclusiv de către banca naţională.

În primul raport trimestrial din 2014, Banca Angliei a publicat două studii privind crearea banilor în economia modernă. "De câte ori o bancă acordă un credit, aceasta creează şi un depozit pentru client, deci creează bani noi", după cum arată Banca Angliei, iar "97% dintre banii deţinuţi de public au forma depozitelor bancare" (n.a. cele două studii sunt ataşate articolelor "Înţelegerea naturii banilor este mai presus de înţelegerea produselor financiare", publicate de ziarul BURSA în 28.04.2014 şi 06.05.2014).

Înainte de apariţia studiilor de la Banca Angliei, chiar şi economiştii de la FMI au publicat un articol cu aceeaşi temă (n.a. "Chicago plan revisited", august 2012, analizat în "Iluzia redresării prin crearea banilor din nimic se apropie de sfârşit" din BURSA, 09.10.2012), dar fără niciun fel de consecinţe. Toate recomandările FMI se rezumă şi astăzi la continuarea programelor de tipărire ale marilor bănci centrale şi stimularea fiscală a economiilor.

În ciuda tăcerii suspecte din jurul subiectului referitor la natura banilor, în presa financiară internaţională au mai apărut opinii în favoarea reformării radicale a sistemului monetar actual. Influentul jurnalist Martin Wolf, de la Financial Times, a scris, în aprilie 2014, că "falsificarea bancnotelor este ilegală, dar crearea privată a banilor nu este" şi a făcut un apel pentru "eliminarea anomaliei reprezentate de crearea banilor în cadrul sistemului bancar".

Prin eforturile organizaţiei Positive Money, problema naturii banilor a fost dezbătută şi în Parlamentul britanic în noiembrie 2014 (n.a. vezi şi articolul "Parlamentul britanic dezbate crearea banilor din nimic", BURSA, 19.11.2014), însă fără urmări.

În funcţie de prezentarea Vollgeld-Initiative în presa internaţională, dar mai ales dacă cetăţenii Elveţiei îi vor acorda votul lor, există şansa lansării unei dezbateri largi cu privire la natura banilor din economiile actuale şi a influenţei acesteia asupra persistenţei crizei globale.

Una dintre consecinţele eliminării sistemului de rezerve fracţionare, în condiţiile în care Banca Naţională a Elveţiei va deveni emitent unic al banilor din economie, va fi eliminarea conturilor curente ale clienţilor din bilanţurile bancare, acestea fiind administrate separat, drept conturi de numerar, după cum se explică pe site-ul iniţiativei.

O astfel de schimbare este deosebit de importantă pentru deponenţi, care îşi menţin calitatea de proprietari ai banilor personali, în loc să devină creditori, de facto, ai băncilor. Tocmai această calitate de creditor face necesară existenţa garanţiei statului pentru depozitele bancare ale populaţiei şi a făcut posibilă aprobarea procedurii de bail-in la nivel european.

Deţinerea puterii exclusive de emisiune a banilor va transforma radical şi misiunea Băncii Elveţiei, care trebuie să administreze masa monetară în funcţie de evoluţia economiei reale.

Deşi există şi o serie de neajunsuri, cum ar fi posibila politizare a procesului de emisiune monetară, avantajele propunerilor Asociaţiei "Modernizarea monetară" sunt mult mai numeroase, cel mai important fiind, probabil, transformarea radicală a naturii banilor din economie.

După cum se arată pe site-ul Positive Money, importanţa acestei iniţiative populare din Elveţia este dată de faptul că "nu tratează doar simptomele, ci şi cauzele crizelor financiare", reprezentând, totodată, şi un mecanism de reducere a inegalităţii de pe pieţe. "De ce ar fi producătorii de bani din economie privilegiaţi şi subvenţionaţi pe cheltuiala altor operatori economici?", întreabă membrii organizaţiei Positive Money.

Alte întrebări la fel de importante se referă la implicaţiile actualului sistem monetar pentru sistemul constituţional, democraţie şi puterea oferită de crearea banilor din nimic.

Oare perspectiva oferită de referendumul monetar din Elveţia este prea frumoasă ca să fie adevărată şi realistă?