Ungaria nu renunţă la suveranitatea naţională în favoarea UE

Ungaria nu va renunţa la suveranitatea sa naţională în faţa Uniunii Europeane şi va continua să lupte împotriva sistemului de cote al blocului comunitar în vederea preluării solicitanţilor de azil, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto pentru Reuters. Fiindcă UE se află în dezbatere intensă vizând integrarea mai profundă după plecarea Angliei, Szijjarto a declarat că renunţarea la mai multe puteri naţionale nu este calea potrivită.

Comentariile sale au evidenţiat rezistenţa pe care susţinătorii unei UE mai aprofundate şi mai adânci - mai ales preşedintele francez Emmanuel Macron - sunt susceptibili să o impună faţă de unul dintre membrii cei mai naţionalişti ai blocului. Szijjarto a spus într-un interviu "Cu siguranţă nu împărtăşesc abordarea că (cu cât va fi mai puţină) suveranitate la nivelul statelor membre, cu atât va fi mai puternică UE. Cred că este un capăt mort".

Szijjarto a spus că un domeniu în care ţara sa a sprijinit abordarea comună este apărarea, deoarece o armată europeană ar consolida statele membre în beneficiul întregului bloc.

Politica de impozitare însă ar trebui să rămână la decizia statelor membre, fiindcă este o chestiune de competitivitate. Ungaria are una dintre cele mai scăzute rate ale impozitului pe venit pentru persoanele fizice din UE: 15% şi o rată a impozitului pe profit de doar 9%.

Întrebat în interviul acordat marţi dacă Ungaria poate accepta un ministru comun de finanţe şi un buget comun pentru UE, Szijjarto a spus: "Înţeleg dacă este un scenariu, atunci mai întâi nu poate fi decât un scenariu pentru zona euro şi de vreme ce suntem membri ai zonei euro, această întrebare va fi decisă fără a ne cere părerea noastră". Ungaria nu are nicio dată ţintă pentru a adera la zona euro, potrivit agenţiei de ştiri.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat azi o adresă anuală în care a stabilit o viziune economică care include un ministru de finanţe pentru întreaga UE.

Cancelarul german Angela Merkel a cerut Ungariei să implementeze rapid hotărârea, dar Szijjarto a numit-o o decizie politică "foarte periculoasă": "Decizia nu obligă Ungaria cu nimic, fiindcă nu se referea la faptul că Ungaria trebuie să primească migranţi de mâine.

Vom lupta întotdeauna împotriva cotelor obligatorii, nu ne vom ascunde niciodată părerea că migraţia ilegală reprezintă o ameninţare imensă pentru Europa, iar această poziţie a noastră va rămâne poziţia noastră, indiferent de orice presiune pusă asupra noastră".

Guvernul de dreapta al primului ministru Viktor Orban, care conduce grupul de 40 de ţări din Visegrad din statele Europei Centrale, a fost cel mai vocal adversar al politicii de migraţie a UE şi al încercărilor Bruxelles-ului "de a eroda suveranitatea statelor membre".

Szijjarto a respins ideea că Ungaria şi Polonia, având şi ea un guvern eurosceptic, devin izolate în UE sau că Slovacia şi Cehia se îndepărtează de acestea în cadrul Visegrad:

"Există multe încercări de a rupe unitatea V4, dar acestea vor rămâne fără succes".

Szijjarto a precizat că statele din Visegrad au fost ferme în poziţia lor de a respinge cotele de migranţi după ce miniştrii lor de externe s-au întâlnit săptămâna trecută în Estonia.

Acesta a explicat situaţia: "Toţi i-am asigurat pe ceilalţi că vom lupta şi nu vom renunţa la poziţiile noastre vizând migraţia ilegală şi cotele". Mai mult de 1,5 milioane de migranţi şi refugiaţi au sosit în Europa începând cu 2015, mulţi din ei fugind de război în Orientul Mijlociu. Cea mai înaltă instanţă a UE a decis săptămâna trecută că statele membre trebuie să ia o parte din refugiaţi, respingând provocarea din partea Slovaciei şi Ungariei.