Uniunea Europeană (UE) ia în considerare interzicerea echipamentelor Huawei în proiectele de construire a reţelelor mobile de ultimă generaţie (5G), au declarat pentru Reuters patru oficiali ai UE, în condiţiile în care presiunile diplomatice şi judiciare aplicate de către Statele Unite (SUA) împotriva gigantului chinez se amplifică.
Această dezvoltare marchează o schimbare a poziţiei UE în contextul preocupărilor crescânde de securitate din Occident cu privire la China.
O excludere a companiilor chineze ar fi bine-primită de către SUA, care încearcă să împiedice companiile americane să achiziţioneze echipamente de infrastructură Huawei şi a continuat să facă presiuni asupra aliaţilor să aplice măsuri similare.
Experţii americani în securitate afirmă că infrastructura 5G ar putea fi folosită de către guvernul chinez pentru spionaj, o îngrijorare pe care Huawei o consideră neîntemeiată.
La începutul săptămânii, Huawei a fost pusă oficial sub acuzare în SUA pentru spionaj industrial şi fraudă bancară, vizată direct fiind directoarea financiară a societăţii, Meng Wanzhou, fiica fondatorului Huawei, reţinută pe 1 decembrie în Canada la solicitarea SUA, care a cerut oficial, miercuri, extrădarea lui Meng.
Demersul vine în contextul în care vice-premierul chinez Liu He se află la Washington de două zile pentru negocieri comerciale cu reprezentanţi ai administraţiei Trump, numeroşi oficiali de la Washington încercând în această săptămână să separe cele două chestiuni.
Washington şi Beijing au până pe 2 martie să ajungă la o înţelegere comercială de principiu, în caz contrar SUA urmând să crească de la 10% la 25% tarifele vamale aplicate pe importuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari.
Potrivit celor patru oficiali ai UE, o opţiune avută în vedere de către Comisia Europeană este modificarea unui set de legislaţii din 2016 privind securitatea informatică, care impune întreprinderilor implicate în «infrastructurile critice» să ia măsuri de securitate adecvate.
Prin modificarea definiţiei «infrastructurilor critice» în scopul includerii reţelelor mobile 5G, legea ar împiedica efectiv întreprinderile din UE să utilizeze un astfel de echipament furnizat de orice ţară sau companie suspectată de folosirea echipamentului său pentru spionaj sau sabotaj, scrie Reuters.
Alte schimbări ar mai putea fi necesare şi implicit implementate, precum modificarea normelor privind achiziţiile, au adăugat oficialii.
Oficialii au mai subliniat că orice modificări de legislaţie comunitară nu au legătură cu o singură companie. În schimb, acestea ar fi fost determinate de preocupările generale privind securitatea naţională referitoare la acţiunile Chinei.
Potrivit unui document intern al Comisiei văzut de Reuters, schimbarea în poziţia UE a fost determinată de modificările aduse legislaţiei chineze de securitate în ultimii ani.
Într-un exemplu citat în documentul Comisiei, Legea Naţională a Informaţiilor din China prevede că "organizaţiile şi cetăţenii chinezi, în conformitate cu legea, trebuie să sprijine, să coopereze şi să colaboreze la activitatea naţională de intelligence".
Potrivit Reuters, documentul Comisiei concluzionează nu este necesar să existe dovezi că guvernul chinez efectuează operaţiuni de spionaj înainte de o modificare a politicilor, din moment ce schimbarea legislaţiei UE are nevoie de timp şi de un acord din partea tuturor capitalelor, iar chiar şi cu acest acord, schimbarea legii ar putea dura un an sau poate chiar mai mult.
Varşovia, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului, a decis recent să excludă echipamentele Huawei din viitoarea reţea 5G, potrivit Reuters, după ce directorul de vânzări al subsidiarei din Polonia şi un cetăţean polonez, angajat al Orange Polska, au fost arestaţi acum două săptămâni sub acuzaţia de spionaj.
La sfârşitul săptămânii trecute, grupul britanic Vodafone, al doilea cel mai mare operator mondial de telefonie mobilă, a precizat că va lua o "pauză" de la introducerea de echipamente Huawei în reţelele sale, până când ţările occidentale îşi vor soluţiona îngrijorările cu privire la activităţile grupului chinez, potrivit Agerpres.
Huawei, cel mai mare producător mondial de echipamente electronice cu o cifră de afaceri de 93 miliarde de dolari în 2017, este parte integrantă din programul guvernului chinez Made in China 2025, care reprezintă strategia guvernului de la Beijing de a transforma China în cel mai mare producător al industriilor viitorului: robotică, inteligenţă artificială, industria farmaceutică, maşini electrice, IT&C, etc.
Compania Huawei este acuzată că s-a folosit de o firmă fantomă ca să facă afaceri în Iran, în ciuda sancţiunilor impuse Teheranului. De asemenea, mai este acuzată şi de furtul unor secrete industriale de la T-Mobile US, firmă americană de telecomunicaţii, subsidiara companiei germane cu acelaşi nume.
Huawei a răspuns că a încercat să discute acuzaţiile cu autorităţile din SUA dar "cererea a fost refuzată fără explicaţii", în acelaşi timp "negând că subsidiara companiei chineze şi persoana afiliată (n.r. Meng Wanzhou) au comis vreuna dintre infracţiunile menţionate".
Totodată, guvernul chinez a negat orice fel de intenţie de spionaj şi a deplâns excluderea companiilor chinezeşti din reţelele 5G aplicate de către Statele Unite şi Australia, numindu-le nefondate.
Ambasadorul Chinei la UE, Zhang Ming, a transmis un mesaj similar la o întâlnire privată din cadrul Comisiei cu comisarul european pentru tehnologie, Andrus Ansip, pe 29 ianuarie, argumentând că Huawei nu ar trebui blocată de la licitaţiile 5G din Europa, a declarat unul dintre cei patru oficiali pentru Reuters.
Pe lângă SUA, Australia şi Polonia, Marea Britanie şi Germania ar avea în vedere măsuri similare la nivelul legislaţiei interne.