UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România) salută decizia Senatului României de a respinge prin vot propunerea legislativă privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor şi Evaluatorilor Tehnici Auto
din România (CEETAR), arată un comunicat remis azi redacţiei.
Anul trecut, UNSAR s-a adresat Comisiei Europene, Insurance Europe (Federaţiei Europene a Asigurătorilor din Europa), dar şi principalelor autorităţi din România: cele două camere ale Parlamentului - Senatul şi Camera Deputaţilor -, Guvernului, Ministerelor cu atribuţii în domeniu, ASF, Consiliului Concurenţei, aducând argumentele pentru care înfiinţarea CEETAR ar duce la încălcarea normelor europene şi ar afecta funcţionarea pieţei româneşti de asigurări, potrivit sursei.
Asociaţiei i-a fost adus la cunoştinţă de către Ambasadele Austriei şi Germaniei la Bucureşti faptul că din corespondenţa purtată de acestea cu Guvernul României, Executivul a fost informat de către Ministerul Finanţelor Publice asupra motivelor pentru care proiectul de lege privind înfiinţarea CEETAR ar trebui respins: crearea unui monopol privat în domeniu, impactul social extins, precum şi aspecte juridice şi tehnice legate de înfiinţarea unui corp tehnic de experţi, transmite UNSAR.
În opinia specialiştilor UNSAR, principiul de funcţionare a CEETAR va provoca prejudicii majore atât asiguraţilor şi păgubiţilor, cât şi mediului economic în ansamblul său prin instituirea unui monopol privat asupra segmentului de constatare şi evaluare a daunelor, o componentă vitală a întregului sistem de asigurări.
"CEETAR s-ar regăsi, de altfel, atât în afara cadrului instituţional şi procedural reglementat prin Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supraveghere a asigurărilor, cât şi în afara normelor Autorităţii de Supraveghere Financiară - singura entitate abilitată prin lege să supravegheze şi să reglementeze acest domeniu. În cazul adoptării acestui act normativ, un prim efect al monopolului astfel instituit printr-o entitate autonomă, autoreglementată şi nesupravegheată de nicio instituţie specializată ar fi o majorare subită a primelor de asigurare auto, ca rezultat al creşterii costurilor soluţionării daunelor. Acestea din urmă vor trebui să includă şi costurile suplimentare reprezentate de onorariile aferente expertizelor tehnice, stabilite unilateral de către CEETAR. În consecinţă, această creştere se va regăsi automat în nivelul primelor de asigurare auto plătite de clienţii români pentru poliţele de tip RCA şi CASCO. Mai mult decât atât, potrivit proiectului, constatările, concluziile şi recomandările
incluse în raportul reprezentantului CEETAR pot fi contestate doar în justiţie de către părţile implicate în acest proces (deţinătorul autovehiculului, asigurător şi service), în termen de 15 zile de la emitere. În opinia noastră, acest mod de lucru ar putea genera chiar un adevărat blocaj al întregului proces de despăgubire, cu consecinţe devastatoare asupra timpului în care asiguratul este despăgubit şi, totodată, ar supraîncărca în mod nefundamentat sistemul de justiţie. Dorim să reamintim, în cele ce urmează, argumentele pe care le-am enunţat în repetate rânduri cu privire la consecinţele distructive şi toxice ale înfiinţării CEETAR asupra
clienţilor:
- Asiguraţii şi păgubiţii români ar ajunge să fie discriminaţi prin comparaţie cu ceilalţi cetăţeni ai Spaţiului Economic European. Astfel, ei ar avea o procedură mult mai complicată de urmat în cazul în care ar fi implicaţi într-un accident în afara ţării. Ar trebui să se adreseze nu numai reprezentantului de despăgubiri al asigurătorului RCA ce urmează să suporte despăgubirea, ci şi unui membru al CEETAR.
- Conform acestui proiect, experţii şi evaluatorii tehnici auto CEETAR ar putea evalua toate vehiculele avariate, în vederea stabilirii soluţiilor tehnice pentru repararea lor şi acordarea despăgubirii, conform contractului de asigurare obligatorie (RCA) sau facultativă (CASCO). Astfel, proiectul de lege încalcă principiul libertăţii contractuale şi prevederile Codului Civil în vigoare, impunând efectuarea constatării daunelor numai de către experţi tehnici auto membri CEETAR.
- În prezent, există asigurători care au externalizat deja parţial sau în totalitate activitatea de daune, atât pe segmentul CASCO, cât şi pe RCA şi Carte Verde, către terţe companii independente specializate în regularizarea daunelor, autorizate şi supravegheate în acest sens de către ASF. Aceste companii ar putea fi eliminate din piaţa de asigurări sau ar putea fi obligate să adere la un organism nereglementat şi nesupravegheat.
- Propunerea legislativă intră în conflict cu reglementările speciale privind activitatea Registrului Auto Român, conform acestei propuneri experţii CEETAR dobândind dreptul de a stabili dacă, după o daună, vehiculul poate fi introdus în trafic cu sau fără o nouă viză ITP", conform sursei citate.
UNSAR consideră că funcţionarea întregului sistem de asigurări din România este periclitată de acest proiect de lege "nefundamentat", trimis acum spre dezbatere în Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz.
"Dorim să reiterăm că dovada cea mai relevantă a faptului că sistemul actual de acordare a despăgubirilor pe segmentul auto funcţionează o reprezintă daunele de 1,43 miliarde lei plătite de asigurători în primele nouă luni ale anului 2014 pe segmentul RCA şi cele de 1,07 miliarde lei plătite pe segmentul CASCO. Cumulate, acestea reprezintă peste 75% dintre toate daunele plătite de asigurătorii români în această perioadă.
Într-o piaţă cu un regim de funcţionare firesc, reglementarea externalizării serviciilor postvânzare este şi trebuie să rămână în sarcina autorităţii de supraveghere, aşa cum se întâmplă în orice alt stat european. România poate înregistra pierderi atât la nivel de imagine, cât şi la nivel investiţional în cazul acordării unui vot pozitiv pentru acest proiect de lege", mai notează Uniunea.
1. Manipularea UNSAR
(mesaj trimis de Liviu în data de 06.03.2015, 15:01)
UNSAR si ASF nu doreste reforma in domeniul daunelor si tocmai asta ar rezolva proiectul CEETAR. Inainte de a trage o concluzie, uitati cine contesta acest proiect: asiguratorii, asf si senatul romaniei. Nu este ciudat ca toti 3, cu un grad de incredere extrem de scazut, s-au aliat pentru binele asiguratilor romani?