UPDATE Închisoare CIA la Bucureşti, cu gresie antiderapantă şi lambriuri de lemn

O clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti a servit drept închisoare secretă a CIA, amenajată pentru a găzdui maxim şase deţinuţi, a declarat fostul şef al principalei baze de aprovizionare a CIA din Europa, Kyle D. Foggo, citat joi de cotidianul The New York Times.

Închisorile CIA au fost unul dintre cele mai neconvenţionale programe de contraterorism ale administraţiei Bush, dar amenajarea lor a fost o operaţiune cât se poate de banală, au declarat oficiali din serviciile de informaţii.

Kyle D. Foggo susţine că în martie 2003 doi oficiali CIA i-au cerut să-i ajute să amenajeze închisori secrete pentru a-i deţine aici pe unii dintre cei mai periculoşi terorişti.

Foggo a supervizat personal construirea a trei centre de detenţie, fiecare conceput pentru a găzdui circa şase deţinuţi, potrivit unor foşti oficiali din serviciile de informaţii, scrie cotidianul american. Una dintre închisori era o clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti, au dezvăluit aceşti oficiali citaţi de New York Times sub acoperirea anonimatului.

O altă închisoare era o structură de oţel amplasată într-un loc izolat din Maroc, care aparent nu fusese folosit niciodată. A treia închisoare - tot un proiect constând în remodelarea unei structuri deja existente - se afla în afara oraşului dintr-o altă ţară a fostului bloc estic, scrie NYT.

De altfel, aceste închisori au fost proiectate să arate identic, astfel încât prizonierii să fie dezorientaţi şi să nu ştie unde se află, în caz că erau mutaţi de la o închisoare la alta, precizează New York Times.

La centrele de detenţie amenajate de Foggo, spaţiile erau mici şi chiar dacă erau construite pentru şase deţinuţi, rar au găzduit mai mult de patru. Închisorile au fost construite la mijlocul anului 2003 sau puţin mai târziu. Celulele aveau caracteristici speciale pentru a preveni rănirea deţinuţilor în timpul interogatoriilor - podele antiderapante şi flexibile, pereţi îmbrăcaţi în lambriuri din lemn pentru a atenua impactul în momentul în care cineva ar fi fost izbit de perete. Prizonierii, ţinuţi în celule la suficientă distanţă pentru a împiedica o eventuală comunicare între ei, stăteau singuri în cameră timp de 23 de ore pe zi. Aveau dreptul la o oră de exerciţii pe zi, apoi erau duşi în celulele lor de către ofiţeri de securitate ai CIA care purtau măşti de schi negre pentru a-şi ascunde identitatea şi a-i intimida pe deţinuţi. Ca şi în închisorile din Statele Unite, exista un sistem de pedepse şi recompense: deţinuţii care se purtau bine primeau cărţi, DVD-uri şi alte forme de divertisment, care însă le erau luate, dacă aveau un comportament neadecvat.

Pentru faimoasa tehnică de simulare a înecului nu era necesar nimic extravagant - totul se amenaja cu materiale disponibile la faţa locului, au spus oficialii citaţi de NYT. Analiştii CIA făceau tururi de câte 90 de zile la închisori pentru a asista la interogatorii, mai scrie cotidianul newyorkez.

În 2005, înainte de a fi deschisă o anchetă pentru fraudă împotriva lui, Foggo şi alţi oficiali, inclusiv John Rizzo, principalul jurist al agenţiei, au făcut o vizită la unele închisori secrete, dându-le asigurări angajaţilor de acolo că activităţile pe care le desfăşurau erau legate.

Foggo s-a întâlnit, de asemenea, cu unii reprezentanţi ai serviciilor de securitate din Europa de Est care l-au ajutat cu închisorile, potrivit The New York Times. El le-a mulţumit şi le-a oferit asistenţă, un gest pe care oficialii l-au refuzat politicos, susţine NYT.

Departamentul Justiţiei ia în calcul posibilitatea de a deschide o anchetă penală care să se concentreze pe închisorile secrete ale CIA, cunoscute şi sub denumirea de "găuri negre", reaminteşte The New York Times.

Înainte de atacurile din 11 septembrie 2001, baza lui Foggo din Frankfurt era mai degrabă un centru de aprovizionare pasiv, "în aşteptare", dar după aceea Fogo s-a pomenit cu un buget de 7 milioane de dolari care în scurt timp s-a triplat. Avea în subordine zeci de angajaţi, direcţionând aproape zilnic zboruri de aprovizionare, inclusiv cu hrană pentru cai destinată forţelor tribale din rândul cărora recruta agenţia. Alegerea lui Foggo de către CIA pentru proiectul închisorilor secrete a fost una logică, notează New York Times, care îl descrie pe fostul agent drept "agresiv, plin de resurse, patriot, gata de a face favoruri".

Pentru a construi închisorile CIA, Foggo s-a bazat pe agenţii financiari ai CIA, pe ingineri şi pe muncitori cu contract. Pe măsură ce lucrările se apropiau de finalizare, Foggo s-a orientat către Brent R. Wilkes, un vechi prieten cu o firmă în San Diego ce încheia contracte cu armata. Firma furniza toalete, echipamente pentru instalaţii, echipamente stereo, jocuri video, aşternuturi de pat, ochelari de protecţie cu infraroşu, căşti etc. Unele produse erau cumpărate de la supermarcheturi precum Wal-Mart şi erau trimise peste ocean.

Foggo, în vârstă de 55 de ani, a pledat vinovat anul trecut într-un proces intentat pentru fraudă în care a fost implicată compania ce echipase închisorile CIA. În prezent, Foggo execută o pedeapsă cu trei ani închisoare într-un penitenciar din Kentucky. Foggo nu a vorbit despre detaliile rămase clasificate în legătură cu închisorile. De altfel, el nu a fost pus sub acuzare în legătură cu închisorile CIA, ci a fost acuzat că a încredinţat contracte în numele CIA companiilor unui prieten în schimbul unor vacanţe scumpe şi a altor favoruri, precizează New York Times.

Succesul lui Foggo la Frankfurt, inclusiv construirea închisorilor, i-au adus acestuia promovarea, astfel încât în noiembrie 2004 a fost numit director executiv al CIA. Numirea lui a stârnit o oarecare nemulţumire în agenţie, mai ales din cauza metodelor sale lipsite de menajamente.

Foggo şi prietenul său Wilkes au fost puşi sub acuzare în februarie 2007. Procurorii au spus că CIA a plătit preţuri mai mari decât cele de piaţă firmei Archer Logistics, o companie având legătură cu Wilkes. Firma a obţinut de la CIA un contract de 1,7 milioane de dolari. În schimbul obţinerii contractului, Wilkes l-a dus pe Foggo în vacanţe costisitoare, i-a plătit mese la restaurante scumpe şi i-a promis o slujbă bănoasă când se va retrage din CIA. Foggo a spus în apărarea sa că mergea în excursii cu Wilkes de când aveau 17 ani, iar faptul că s-a orientat către companiile lui l-a explicat prin dorinţa de a ocoli birocraţia îngrozitoare de la CIA.