VASILE DÎNCU: "Guvernul vizează acoperirea necesităţilor celor mai stringente ale ţării"

Actualizare 17:30 AOAR: "Acţiunile organizatorice trebuie să îmbunătăţească semnificativ realizarea investiţiilor programate ritmic şi la costurile luate în considerare"

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) transmite că apreciază punerea în dezbatere publică, deşi "pentru o perioadă prea redusă de timp", a Bugetului de stat şi a Bugetului asigurărilor de stat.

Înaintea unor analize mai aprofundate, din cifrele prezentate şi obiectivele enunţate de Guvern ca fiind priorităţi pentru anul 2016, AOAR consideră, prin intermediul unui comunicat remis redacţiei, că dezbaterea publică trebuie concentrată pe câteva teme majore.

Potrivit AOAR, acţiunile organizatorice trebuie să îmbunătăţească semnificativ realizarea investiţiilor programate ritmic şi la costurile luate în considerare. "Experienţa anterioară arată că indiferent câţi bani se alocă investiţiilor publice, dacă ele nu devin o responsabilitate directă şi financiară a administraţiilor locale şi a celor mai importanţi ordonatori de credite, vom continua să înregistrăm tot mai multe obiective publice neterminate sau cu o execuţie amânată, toate acestea ducând la cheltuirea neraţională a banilor publici. De asemenea, sprijinim continuarea procesului de prioritizare a investiţiilor şi finanţarea satisfăcătoare a celor care se desfăşoară corect şi rapid", precizează comunicatul.

De asemenea, Asociaţia susţine dinamizarea procesului de realizare a investiţiilor publice şi utilizarea consistentă, după doi ani de aşteptare, a fondurile alocate prin Bugetul UE 2014-2020.

AOAR reiterează şi propunerea făcută cu ocazia dezbaterilor referitoare la prezentarea bugetelor anterioare, respectiv aceea ca obiectivele de investiţii a căror execuţie a fost sistată să fie transferate administraţiilor locale şi chiar companiilor private, prin licitaţie publică, varianta conservării lucrărilor fiind nerealistă, în condiţiile existenţei a cca. 40.000 de astfel de obiective.

Potrivit Asociaţiei, alocarea resurselor financiare suplimentare prevăzute pentru Ministerul Economiei trebuie să fie coordonată în direcţia celor 7 programe lansate în ultimii ani pentru susţinerea inovării şi dezvoltării IMM-urilor. AOAR susţine şi alocarea de ajutoare de stat diferenţiat ca intensitate, unor companii mari, în funcţie de numărul şi valoarea producţiei ce urmează a fi realizată de subfurnizori locali şi gradului de creştere a volumului prelucrării unor resurse naturale în ţară, respectiv a obţinerii unor produse cu valoare adaugată. În acest domeniu, România se afla pe ultimul loc realizând 0,6 euro pentru 1 kg de materii prime prelucrate faţă de aproximativ 1,8 euro obţinuţi, în medie, la nivel UE.

"În condiţiile în care alocările bugetare din fondurile UE vizând susţinerea creşterii competitivităţii companiilor se regasesc, în principal, în Programul Operaţional Regional aflat în coordonarea Ministerului Dezvoltării Locale, este necesară o prezentare a modului în care proiectele de interes pentru mediul de afaceri local şi naţional sunt coordonate între cele două

ministere, asigurându-se utilizarea eficientă a tuturor resurselor disponibile. AOAR consideră că dezbaterea publică trebuie axată, luând în considerare şi perioada scurtă de timp alocată, optimizării alocărilor vizând infrastructura (toate componentele) şi susţinerea mediului de afaceri, ca priorităţi ce vor determina realizarea prevederilor bugetare în anul 2016", se mai arată în comunicat.

(S.A.)

------------

Noul Guvern vizează prin proiectul de buget pe 2016 acoperirea necesităţilor celor mai stringente ale României, inclusiv în acoperirea prin fonduri de la buget a unor zone "albe" de investiţii, a precizat, ieri, vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Domnia sa a precizat: "Am discutat şi despre venitul minim garantat, am vorbit despre faptul că la Ministerul Finanţelor nu a dispărut această opţiune. Nu era nici în bugetul trecut opţiunea aceasta. Se face un studiu de impact şi, în funcţie de rezultatele acestuia, se va vedea nivelul la care se va ajunge cu venitul minim garantat. Deci nu s-a renunţat la acest lucru. Sigur că în mod normal grupul social-democrat are şi o serie de nemulţumiri legate de asta. Dar, în principiu, nu au existat modificări substanţiale, să spunem, în ceea ce priveşte bugetul României din acest moment. Este un buget pentru necesităţile României, pe care l-a surprins şi Guvernul social-democrat, să spunem aşa. Şi, sigur, cu unele prioritizări diferite, cu altă concepţie, noul Guvern până la urmă încearcă acelaşi lucru, să nu facă o dominantă ideologică, să nu determine ideologic asta, ci să meargă la necesităţile noastre cele mai stringente".

Dîncu a adăugat că, în cadrul elaborării proiectului de buget pe 2016, actualul Executiv a avut în vedere şi o analiză a tipurilor de investiţii care nu sunt acoperite financiar.

"Ceea ce s-a încercat acum, mai ales la zona de investiţii, (n.r. a fost) să vedem care sunt tipurile de cheltuieli, tipurile de investiţii care nu sunt acoperite, de exemplu, de fondurile europene şi să le acoperim mai degrabă din bugetul de stat, pentru ca să nu rămână zone albe, fără dezvoltare în România. Continuăm aceste analize pe tipuri de programe şi încercăm să vedem zonele care rămân neacoperite. (...) Există diferenţe între judeţe în ceea ce priveşte investiţiile, există diferenţe şi de activism (...) şi noi va trebui să corectăm toate aceste lucruri", a mai declarat ministrul Dezvoltării Regionale.

• Vasile Dîncu: "Sper, în 2016, într-o execuţie bugetară de 100%"

Aproape jumătate din banii alocaţi din bugetul de stat pe 2015 prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală, respectiv aproximativ 1,2 miliarde de lei, nu se vor cheltui, fondurile pentru 2016 fiind de 3,5 miliarde de lei, a declarat, ieri, vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la finalul unei întâlniri cu senatorii PSD, potrivit Agerpres.

"Dacă analizăm bugetul anului acesta, de exemplu Programul Naţional de Dezvoltare Locală, avem o sumă destul de mare, aproape jumătate din cele trei miliarde (de lei - n.r.) pe care le-am avut care nu s-au cheltuit şi nu se vor cheltui. Un miliard şi două sute de milioane (de lei - n.r.) nu se vor cheltui. Sper ca anul viitor să avem o absorbţie, la fondurile noastre măcar, o execuţie bugetară de 100%".

Dîncu a precizat că prin proiectul de buget pentru 2016 suma propusă pentru PNDL este de 3,5 miliarde de lei: "Pentru anul viitor avem 3,5 miliarde (de lei - n.r.) proiecte locale de pe lista Planului Naţional de Dezvoltare Locală. Avem, de asemenea, fonduri la Compania Naţională de Investiţii, investiţii importante, săli de sport şi alte investiţii de infrastructură rurală. Avem, un buget consistent pentru locuinţe pentru tineri. Cam acestea sunt investiţiile cu care venim noi din această zonă".

El a informat, totodată, că s-au adăugat 2.860 de şcoli care nu au în acest moment autorizaţie sanitară de funcţionare: "Sper să realizăm aceste proiecte, aceste 2.800 de şcoli, până în septembrie. În acest moment, nu avem o sumă exactă, noi am pus un buget de 800 de milioane (de lei - n.r.), dacă este mai mult, la rectificare vom completa. Sper să avem cât mai repede un inventar şi să avem proiectele respective făcute de autorităţile locale. Vom conlucra pentru asta cu consiliile judeţene, cu Ministerul Învăţământului şi sper că în ianuarie să putem da drumul acestor proiecte. Este un număr foarte mare de şcoli şi este vorba despre o investiţie foarte mare pentru care avem bani, avem un credit bugetar pentru asta. Deci, banii îi avem, doar că trebuie să-i cheltuim".

Dîncu a spus că vina pentru necheltuirea în totalitate a sumelor alocate prin PNDL pe 2015 este împărţită între Executiv şi autorităţile locale: "Sigur că vina este, până la urmă, împărţită. Pe de o parte avem un cadru legislativ care nu a facilitat, printr-o legislaţie destul de stufoasă, achiziţii publice mai rapide, au fost procese, poate că şi coordonarea în zona autorităţilor locale nu a fost foarte bună la aceste proiecte. În orice caz, trebuie să regândim aceste mecanisme. Se lucrează şi în Parlament, noi avem un grup interministerial pentru o lege a achiziţiilor publice care să fie mult mai operaţională, mult mai rapidă. Sper că şi autorităţile locale vor lucra mult mai consistent, pentru că, din punctul acesta de vedere, este nevoie de coordonare cu programele naţionale, dar şi administraţia locală trebuie să găsească un ritm pentru a absorbi banii, atât cei europeni, cât şi pe cei care vin din partea bugetului României.