VICEGUVERNATORUL BNR LIVIU VOINEA: Evaluarea activelor băncilor şi testul de stres european - anul viitor

Din perspectiva politicii monetare, nu există altă opţiune pentru România decât aderarea la zona euro, a spus, ieri, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României Liviu Voinea, adăugând: "Putem discuta cum şi când, dar nu cu scopul de a amâna sine die, ci în dorinţa de a face o trecere lină, atunci când economia va fi suficient de competitivă şi pregătită".

Progresele economice înregistrate în ultimii ani s-au datorat şi îmbunătăţirii climatului investiţional, a precizat Liviu Voinea, care a continuat: "Atât înainte de aderarea la UE, cât şi după aceasta, România a făcut progrese în direcţia convergenţei nominale şi reale cu Uniunea Europeană. Nu trebuie să uităm însă că acest proces de convergenţă a fost de multe ori dificil. Aproximativ 3 milioane de români din forţa de muncă activă lucrează acum în străinătate, cei mai mulţi în spaţiul european. Datoria publică a crescut exponenţial, (...) dar în acelaşi timp accesul la finanţare pe piaţa externă s-a îmbunătăţit considerabil, fiind astăzi mult mai diversificat, pe maturităţi mai lungi şi la costuri mai reduse decât înainte de aderare. Beneficiile creşterii economice au fost distribuite inegal, ducând la adâncirea disparităţilor regionale, inter-generaţionale şi de grup. Per ansamblu, însă, cred că, la zece ani de la aderare, putem spune că integrarea României în UE a fost un proiect de succes al întregii societăţi, o ancoră a dezvoltării sustenabile şi un sprijin al stabilităţii financiare, politice şi sociale".

Trecerea la euro nu înseamnă o simplă schimbare de bancnote sau de monede, a reliefat domnul Voinea, explicând: "Este un proces complex, cu implicaţii dintre cele mai diverse şi profunde, şi fără îndoială nu poate fi declanşat decât de o decizie politică bazată pe un larg consens în societate".

Viceguvernatorul Băncii Centrale a anunţat că, în anul 2018, BNR va realiza evaluarea comprehensivă a activelor sectorului bancar (AQR) şi testul de stres european. A fost constituit un comitet director al acestui AQR, din care fac parte şi reprezentanţi ai Autorităţii Bancare Europene, Comisiei Europene şi - cu statut de observator - FMI, a completat domnia sa.

Liviu Voinea a anunţat că BNR va rămâne autoritatea responsabilă direct pentru supravegherea instituţiilor de credit care nu sunt supravegheate direct de Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS) şi autoritatea naţională de rezoluţie pentru instituţiile de credit din afara sferei de competenţă a Mecanismului Unic de Rezoluţie (MUR). BNR va continua să administreze rezervele internaţionale proprii, precum şi porţiuni (în funcţie de alocările efectuate de BCE) din rezerva internaţională a eurozonei, conform reprezentantului BNR, care a spus că Banca Centrală va executa şi operaţiuni de politică monetară delegate de către BCE.

Liviu Voinea a evidenţiat că Uniunea Europeană şi zona euro trec printr-o perioadă de redefinire, menţionând că arhitectura instituţională a zonei euro este încă incompletă.

Liviu Voinea a mai spus: "În cadrul acestor discuţii despre viitorul Uniunii Europene şi al zonei euro, este nevoie şi de o mai bună armonizare a mixului de politici".

Locul firesc al României este în zona euro, a conchis domnia sa, concluzionând că "decizia de a intra în zona euro a fost deja luată atunci când am intrat în Uniunea Europeană": "Trecerea la euro nu ţine, însă, loc de panaceu. Teoria economică susţine că banii sunt neutrii pe termen lung; ei sunt doar un mijloc de plată. Intrarea în zona euro nu asigură bunăstarea. Bunăstarea ar trebui să ne-o asigurăm singuri, dinainte să intrăm în zona euro. Conform domnului Voinea, este nevoie de continuarea reformelor structurale înainte să intrăm în Zona Euro, astfel încât să atingem o convergenţă mai ridicată a veniturilor şi a structurii economiei, pentru a fi mai aproape de condiţiile unei zone monetare optime.