Vina pentru tărăgănarea fuziunii Bursei cu piaţa Rasdaq nu cade în cîrca Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), căci interpretarea legii asertind că acţiunile Bursei nu ar putea fi distribuite brokerilor cu titlu gratuit nu îi aparţine, ci a fost furnizată de Ministerul Finanţelor.
În decembrie, CNVM a solicitat Ministerului Finanţelor avizul pentru modul de înregistrare contabilă a acţiunilor Bursei, la momentul la care ele vor fi distribuite gratuit membrilor Asociaţiei Bursei.
Operaţiunea de transformare a Bursei în societate pe acţiuni este necesară pentru a o compatibiliza cu piaţa Rasdaq (transformată în S.A., anterior), cu care brokerii intenţionează să o fuzioneze. Într-un mod neaşteptat, răspunsul Ministerului Finanţelor, însă, a pus la îndoială temeiul legal al repartiţiei gratuite a acţiunilor Bursei:
"Considerăm că prevederile art. 285 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital nu sînt acoperitoare pentru interpretarea acestui transfer ca fiind cu titlu gratuit, neexistînd prec-i-zări cu privire la natura oneroasă sau cu titlu gratuit a aces-tui transfer", susţine directorul din Ministerul Finanţelor Georgeta Petre, în Adresa de răspuns către CNVM.
Ideea că brokerii nu ar avea dreptul, gratuit, la acţiunile Bursei este şocantă, de vreme ce creditul iniţial, acordat Bursei de BNR, în 1994 a fost returnat integral, iar statul nu are nici un ban în capitalul BVB. Cu două zile în urmă, senatorul Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei Buget-Finanţe, observă pe bună dreptate că dacă statul nu a pus nici un ban în Bursă, atunci nu are dreptul la nici un ban la privatizarea ei.
Cu toate acestea, într-o altă adresă către CNVM, în ianuarie, ministrul finanţelor Ionuţ Popescu vine să întărească interpretarea abuzivă care împiedică fuziunea celor două pieţe:
"În ipoteza în care legiuitorul ar fi dorit ca, la transformarea Bursei de Valori în societate comercială, transmiterea acţiunilor să se facă cu titlu gratuit, ar fi trebuit să menţioneze acest lucru în mod expres, avînd în vedere că statul renunţă la o parte din patrimoniul său aflat în domeniul privat."
Încheindu-şi Adresa cu ideea că ar fi treaba CNVM să clarifice dacă acţiunile Bursei să se distribuie gratuit sau nu, ministrul finanţelor aruncă pisica în bătătura Comisiei şi se spală pe mîini, ca şi cînd n-ar şti că, astfel, comisarii nu vor mai putea aproba repartizarea gratuită a acţiunilor.
În realitate, Ministerul (ori, măcar ministrul Popescu, în calitate de fost ziarist la un săptămînal economic şi ca jucător pe piaţa de capital) nu ignoră că în acest fel împinge la situaţia absurdă de a-i sili pe brokeri să-şi cumpere propriile acţiuni de două ori - o dată acum, şi altă dată la început, cînd s-a constituit Bursa.
Interesant este că, la sfîrşitul anului trecut, tot Ministerul Finanţelor notificase Bursei de Valori Bucureşti că, la distribuirea gratuită a acţiunilor Bursei, brokerii vor trebui să plătească impozit. Deci, la acel moment, interpretarea ostilă că n-ar putea fi repartizate gratuit încă nu fusese inventată.
Ori, cine ştie, poate că nu se formulase încă un interes contrar fuziunii...
• Avocaţii Bursei spun că acţiunile Bursei trebuie alocate cu titlu gratuit
Societatea de avocatură "Popovici şi asociaţii", care consiliază Bursa de Valori Bucureşti în procesul de fuziune cu piaţa Rasdaq, apreciază, în ceea ce priveşte transformarea Bursei în societate pe acţiuni, că lucrurile sînt foarte clare şi că nici nu se pune problema plăţii acţiunilor de către brokeri. Florian Niţu, Avocat Asociat Coordonator la "Popovici şi Asociaţii", ne-a declarat: "Potrivit reglementărilor în vigoare, Asociaţia Bursei este singurul organ competent să decidă transformarea BVB în societate pe acţiuni". Domnia sa a mai precizat: "Stabilirea condiţiilor de transformare a Bursei ţine de opţiunea Asociaţiei BVB, opţiune care trebuie să respecte normele comune din materia societăţilor comerciale şi normele speciale din materia operatorilor de piaţă".
Domnul Niţu ne-a mai declarat că, avînd în vedere prevederile articolului 285 din noua lege a pieţei de capital, formarea capitalului social al societăţii comerciale "Bursa de Valori Bucureşti" are loc pe baza unei părţi a patrimoniului BVB pre-existent şi prin determinarea valorii acestuia de către Asociaţia BVB prin hotărîre.
În al doilea rînd, nu există obligaţia subscrierii de către viitorii acţionari, capitalul social fiind considerat subscris şi vărsat prin efectul legii, efect condiţionat doar de adoptarea unei hotărîri în această chestiune de către Asociaţia BVB, a mai precizat Florin Niţu.
Domnia sa a adăugat: "În lipsa subscrierii, viitorii acţionari nu au nici o obligaţie de vărsămînt".
Din prevederile legii, rezultă că simpla calitate de membru al Asociaţiei BVB este necesară şi suficientă pentru a deveni acţionar al noii societăţi înfiinţate.(R.U.)