Legile privind darea în plată şi conversia în lei a creditelor în franci nu mai reprezintă un risc sever la adresa stabilităţii financiare din ţara noastră, potrivit viceguvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Liviu Voinea, care susţine, însă, că acest risc se menţine ridicat.
Domnia sa a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, Raportul asupra stabilităţii financiare, menţionând că riscul amintit este în scădere faţă de precedentul Raport asupra stabilităţii financiare, lansat în primăvară, datorită deciziei Curţii Constituţionale cu privire la Legea dării în plată.
Domnia sa a declarat: "Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare s-au diminuat, atât ca număr, cât şi ca intensitate. Principalul risc este de natură externă, respectiv riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, generat de incertitudinile privind creşterea economică la nivel global, de starea sistemului financiar internaţional şi accentuarea tensiunilor geopolitice. Acest risc este unul ridicat şi în creştere faţă de precedentul raport".
Astfel, BNR a eliminat riscul sistemic "sever" despre care vorbea în aprilie 2016 şi care era reprezentat de iniţiativele legislative considerate cu impact asupra sistemului bancar, respectiv Legea dării în plată şi Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric.
Viceguvernatorul BNR a menţionat că, deşi rămâne ridicat, acest risc este în scădere pe motiv că ambele legi au fost contestate la Curtea Constituţională, iar Legea dării în plată a fost chiar modificată (cazurile se judecă individual, iar darea în plată se poate aplica doar în situaţii excepţionale, stabilite în instanţă).
BNR a mai identificat drept riscuri moderate incertitudinile privind construcţia bugetară şi riscurile provenind din provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană: Brexit, criza imigranţilor, datoriile suverane etc.
Raportul mai arată: "România are o creştere economică ridicată, un deficit de cont curent sustenabil, o datorie externă în scădere. A crescut numărul salariaţilor, s-a majorat venitul populaţiei. (...) Deşi situaţia macroeconomică este bună, riscurile la adresa stabilităţii financiare sunt semnificative şi este esenţială o conduită prudentă a mixului de politici macroeconomice".
Domnul Voinea a subliniat că riscul de contagiune din sectorul bancar a continuat să se reducă, diminuarea finanţării externe fiind compensată prin creşterea depozitelor locale, solvabilitatea sectorului bancar este ridicată, lichiditatea continuă să fie adecvată, iar profitabilitatea s-a consolidat.
Totodată, băncile au continuat să îşi cureţe bilanţul de credite neperformante, rata acestora ajungând la 10%, stocul de credite în lei este majoritar şi tendinţa este de consolidare, conform raportului BNR.
Banca Centrală menţionează că riscul privind construcţia şi execuţia bugetară în anul 2016 s-a materializat parţial, întrucât deficitul bugetar va fi, la finalul anului, mai mare decât în 2015, dar probabil mai mic decât nivelul prevăzut iniţial.
"Romania are în prezent o poziţie stabilă: nevoia de finanţare externă este gestionabilă, riscul de finanţare este redus, costurile de finanţare sunt scăzute, riscul de contagiune este redus, iar rezerva financiară în valută la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice este consistentă. Cu toate acestea, ţara noastră poate resimţi presiuni dacă investitorii îşi schimbă brusc percepţia privind economiile emergente", a mai spus Liviu Voinea.
Reprezentantul BNR a adăugat că disciplina financiară a companiilor s-a deteriorat în ultima perioadă, deşi numărul societăţilor care au intrat în insolvenţă s-a diminuat în primele nouă luni din acest an faţă de perioada similară a anului trecut.
"În cazul companiilor, avem o evoluţie contradictorie. Fenomenul insolvenţei şi-a continuat dinamica descendentă, dar disciplina financiară a companiilor nefinanciare în raport cu partenerii comerciali şi cu statul s-a deteriorat. În primele nouă luni din acest an, 6.200 de firme au intrat în insolvenţă, cu 20% sub numărul din perioada corespunzătoare din anul precedent, majoritatea cu capital privat, cu activitate în comerţ. Însă disciplina financiară s-a degradat atât în cazul companiilor private, cât şi la cele de stat", a explicat Liviu Voinea.
În cazul companiilor private, deşi s-a redus decalajul dintre firmele profitabile şi cele cu pierderi, volumul restanţelor totale a crescut cu 2,7% în termeni anuali (de la 74,5 miliarde de lei în anul 2014, la 76,5 miliarde de lei în 2015). Astfel, s-au majorat arieratele faţă de bugetul de stat şi faţă de alţi creditori comerciali.
Aproximativ 10 milioane de români au depozite în bănci, însă 40% dintre aceştia deţin, în medie, doar 21 de lei, în timp ce 136 de persoane au economii în băncile din România de 25,8 milioane de lei, în medie, conform Raportului BNR.
"Economisirea bancară este caracterizată de inegalităţi importante privind sumele depuse", a spus Liviu Voinea, menţionând că aproximativ două milioane de persoane au depozite de până în 1.000 de lei (depozitul mediu fiind de aproximativ 400 de lei).