WOJCIECH KOWALCZYK, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL TREZORERIEI DIN POLONIA: "Nu suntem de acord cu Uniunea Pieţelor de Capital, înţeleasă ca o centralizare"

Reporter: Cum vedeţi viitoul Bursei din Varşovia, în contextul proiectului Comisiei Europene de creare a pieţei de capital unice?

Wojciech Kowalczyk: Crearea pieţei de capital unice este o propunere interesantă pentru bursa poloneză.

Avem o percepţie favorabilă asupra iniţiativei de a crea o piaţă de capital uniformă în toate statele membre, menită să crească accesul la finanţare, precum şi să diversifice sursele de finanţare pentru companiile europene, inclusiv cele mici şi mijlocii.

Proiectul este menit să răspundă dependenţei puternice a economiei europene faţă de bănci şi să remedieze faptul că, faţă de situaţia din SUA, piaţa de capital europeană joacă un rol mult mai mic în finanţarea economiei.

Guvernul susţine crearea pieţei unice de capital în acest sens.

Ne dorim ca piaţa să se dezvolte, dar în aşa fel încât să nu cauzeze ieşiri de capital.

Pieţele de capital din anumite ţări europene se află în diverse stadii de dezvoltare, de aceea nu suntem de acord cu uniunea, înţeleasă sub forma centralizării. Suntem în favoarea asigurării unui nivel de reglementare proporţional cu nivelul de dezvoltare al unor anumite pieţe şi cu al uniunii pieţelor locale.

Diferenţa dintre percepţia noastră faţă de cea a Comisiei Europene rezultă şi din faptul că ideea Pieţei Unice de Capital este că trebuie să fie un răspuns la criza din 2008 şi să limiteze finanţările oferite de bănci companiilor.

Societăţile poloneze nu au suferit din cauza unor opriri ale finanţărilor. Băncile poloneze utilizează un nivel diferit pentru marje şi sunt organizate altfel decât cele din Vest, motiv pentru care sistemul nostru a putut trece atât de uşor prin criză.

Criza a dus la o inflaţie de reglementări europene, care au eşuat, într-o anumită măsură. Acest lucru este de asemenea un argument împotriva centralizării şi pentru uniunea pieţelor locale.

Reporter: Cum vedeţi rolul Warsaw Stock Exchange în finanţarea economiei, în contextul contracţiei creditării?

Wojciech Kowalczyk: Warsaw Stock Exchange (WSE) este hub-ul în jurul căruia a fost construită piaţa de capital poloneză. Numeroasele companii listate, inclusiv cele care operează în afara Poloniei, sunt argumente pentru atractivitatea finanţării prin WSE. O companie listată pe WSE devine mai de încredere, brandul său este mai cunoscut, câştigă prestigiu şi, mai important, capital relativ ieftin. Acest lucru compensează costul şi obligaţiile legate de oferta publică.

Ne dorim ca WSE să fi creat o alternativă pentru bănci şi un mod sigur pentru finanţarea companiilor şi Guvernului. Oferta noastră este adresată atât companiilor mari, cât şi celor mai mici (New Connect market). WSE a dezvoltat şi o platformă pentru tranzacţionarea obligaţiunilor numită, Catalyst.

În octombrie 2014, managementul WSE a prezentat o strategie pentru dezvoltarea WSE Capital Group pentru 2014-2020. Principalul obiectiv este transformarea WSE în prima alegere a investitorilor şi emitenţilor în Europa Centrală şi de Est.

Potrivit strategiei anterioare, WSE trebuia să devină un holding, cu o dezvoltare bazată în special pe fuziuni şi achiziţii, în timp ce, în strategia revizuită, se concentrează pe dezvoltare organică,

Acesta este efectul schimbărilor din anturajul WSE (ex. Reforma fondurilor de pensii şi creşterea competiţiei în zona instrumentelor derivate oferite investitorilor individuali), dar şi convingerilor legate de oportunităţile de dezvoltare a pieţei de capital poloneze şi a pieţei de mărfuri.

Strategia a fost modificată şi pe baza nevoii de a folosi mai bine resursele din Grupul WSE (concetrare pe cele mai eficiente proiecte) şi de o ajustare mai bună şi mai dinamică la mediul concurenţial.

Unul dintre obiectivele strategiei rectificate este să dobândim integrarea completă a Grupului WSE şi să creştem eficienţa costurilor.

Reporter: Care sunt obiectivele Ministerului Trezoreriei pentru acest an?

Wojciech Kowalczyk: Cele mai importante două obiective pentru acest an includ finalizarea construcţiei terminalului de gaz lichefiat (GPL) şi însănătoşirea sectorului minier polonez.

Terminalul GPL este o investiţiei care ne permite diversificarea resurselor de gaz în Polonia de la furnizori care nu provin din est. Lucrările sunt îndeplinite 97,8%, în acest moment.

Supravegherea sectorului minier a fost oferită Ministerului Trezoreriei la începutul acestui an, când Guvernul a negociat un plan pe termen lung, pentru sector, ţintind revendicarea rentabilităţii de neclintit. Pe termen scurt, au fost luate toate măsurile pentru salvarea lichidităţilor companiei. În prezent, Ministerul Trezoreriei a implementat monitorizarea unor măsuri sistemice, pe termen lung.

Obiectivul principal este să asigurăm o relaţie apropiată între costurile minelor de cărbune şi situaţiile financiare şi lichiditatea companiilor, protejând interesele angajaţilor.

Totuşi, acţiunile Ministerului Trezoreriei au fost bazate pe strategii şi nevoi pe termen lung.

Una dintre cele mai importante priorităţi este asigurarea unui management eficient al activelor Trezoreriei.

L-am implementat prin asigurarea guvernanţei corporative, prin susţinerea creşterii valorii companiilor controlate de stat, a competitivităţii acestora, de exemplu prin documente ghid, cum ar fi Programul de Coordonare a Companiilor Strategice sau documente de bune practici.

Rezultatul activităţii noastre să este să asigurăm interesele economice ale economiei poloneze.

Una din principalele provocări este să susţinem proiectele de investiţii în companiile controlate de stat.

Din 2007, investiţiile totale ale celor mai mari companii din domeniul gaze, petrol şi energie, controlate prin Ministerul Trezoreriei, s-au ridicat la 34 miliarde zloţi polonezi. Valoarea de achiziţie în acel moment era de 43,5 miliarde zloţi. În următorii şase ani, companiile din domeniul carburanţilor şi ingineriei electrice plănuiesc investiţii de peste 60 miliarde zloţi.

În urmă cu câţiva ani, prioritatea Ministerului Trezoreriei era privatizarea. Astăzi, controlăm companii strategice care ar trebui să rămână la stat, conform filosofiei Guvernului. Numărul de companii care urmează să fie privatizare este în scădere şi aşa numitele "rămăşiţe", adică societăţi unde statul are deţineri foarte mici, ar trebui vândute pentru a facilita managementul şi transparenţa activităţii Ministerului Trezoreriei (de exemplu, peste 70% din 80 de companii de reorganizat în 2015 sunt societăţi în care Ministerul Trezoreriei are participaţii minoritare, iar la peste 75% dintre ele, deţinerile sunt de sub 10%)

După părerea noastră, alte metode de transformare a structurii deţinerii, pe lângă privatizare, sunt municipalizarea, consolidarea şi fuziunile .

Reporter: Cum intenţionează Polonia să îşi menţină creşterea economică?

Wojciech Kowalczyk: Timp de 25 de ani, economia poloneză a s-a dezvoltat cel mai rapid din întreaga Uniune Europeană, fără să aibă nici măcar un trimestru cu o dinamică negativă a PIB. Creşterea totală a PIB, în perioada 2008-2014, a fost de 24,2%. După colapsul Lehman Brothers, rata compusă de creştere economică a Poloniei a fost cea mai mare din Europa.

Conform prognozei actuale, PIB-ul Poloniei, în 2015, urmează să crească, în termeni reali, cu 3,4%, similar cu anul precedent. Se estimează că, în anii următori, rata de creştere se va accelera până la 3,8%, în 2016.

Guvernul a implementat o politică orietată către asigurarea condiţiilor favorabile dezvoltării antreprenoriatului şi potenţialului de creştere naţional, prin strategii integrate. Una dintre activităţi a fost Programul Polonez de Investiţii, care ţintea menţinerea unei rate crescute de investiţii în infrastructură.

Reporter: Cum evaluaţi programul de privatizare din Polonia?

Wojciech Kowalczyk: La începutul anilor 1990, existau aproape 8500 de companii de stat în Polonia. În prezent, numai 229 de companii active sunt controlate de Ministerul Trezoreriei.

Veniturile din privatizare, pe toată perioada de transformare, din 1990 până la finalul lui 2014, au ajuns la 152,7 miliarde de zloţi.

40% din sumă a fost transferată către bugetul de stat, iar restul de 60% a fost alocată către fonduri de stat, precum, Fondul Demografic de Rezervă, Fondul de Restructurare a Afacerilor, Fondul pentru Ştiinţă şi Tehnologie, sau fonduri dedicate contracarării şomajului.

Rezultatul privatizării este dezvoltarea antreprenoriatului, schimbări în funcţionarea economiei şi dezvoltarea pieţei de capital.

Potrivit studiilor Ministerului Trezoreriei, companiile de stat, per ansamblu, şi-au crescut veniturile la un an de la listare, scăzând numărul de societăţi cu pierderi. Acest lucru demonstrează că privatizarea oferă potenţial care poate fi valorificat de noii proprietari.