WORLD PRESS FREEDOM INDEX 2021 Jurnalism blocat şi cu ajutorul pandemiei

Problemele jurnalismului manifestate înainte de izbucnirea crizei sanitare s-au adâncit şi mai mult în timpul pandemiei. Guvernele au acţionat adesea lipsit de transparenţă, iar fenomenul fake -news a înflorit în toată hidoşenia sa. Jurnalismul profesionist răzbate tot mai greu prin încrengătura realizată de pseudo livratorii de informaţii, iar oamenii sunt tot mai debusolaţi, mulţi dintre ei neştiind cum să-şi aleagă sursele de informare.

World Press Freedom Index 2021, rea­lizat de Reporteri fără Frontiere (RSF), arată că "vaccinul" împotriva dezinformării - jurnalismul - este "complet sau parţial blocat" în 73% dintre cele 180 de ţări clasificate de organizaţie. Cifrele sunt îngrijorătoare, mai ales că trendul esteuşor ascendent. Situaţia din ţara noastră nu este deloc îmbucurătoare, chiar dacă locul ocupat, 48, este unul bun comparativ cu ţările din zonă (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Polonia...). Conform raportului, viziunea Guvernului încurajează cenzura şi autocenzura. Mecanismele de finanţare media sunt în cele mai multe cazuri opace şi chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care deseori le folosesc ca unelte de propagandă. În acelaşi timp, informaţii despre acţionariatul media sunt ascunse publicului, Consiliul Naţional al Audiovizualului a încetat să mai pună la dispoziţie aceste informaţii pe baza faptului că încalcă legislaţia privind protecţia datelor, se arată în raportul ONG-ului.

Conform indexului, Guvernul Ro­mâniei şi oficialii de stat au întârziat să furnizeze informaţii despre consumabilele medicale şi alte cheltuieli în legătură cu efectele pandemiei. În timpul stării de urgenţă, Guvernul a anunţat o politică controversată care viza interzicerea platformelor online ce promovează ştiri false şi teorii ale conspiraţiei dar, în practică, a avut ca efect creşterea profilului lor.

În loc să combată dezinformarea şi să susţină sectorul mass-media, Guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare publică şi conştientizare media.

Iniţiativa a fost criticată din cauza lipsei de transparenţă şi a criteriilor de calitate cu privire la alocarea fondurilor, care a dus la favorizarea unei părţi a presei lipsită de etică şi a încurajat autocenzura.

De altfel această "investiţie" a avut un efect de bumerang, una dintre principalele acuze la adresa presei în general fiind aceea că nu spune adevărul deoarece a primit bani de la stat. Evident că şi aici dezinformările au jucat un rol major, iar oamenii au plimbat informaţia fără un minim de cercetare, nici măcar nu a contat faptul, uşor de verificat, că există instituţii media care nu au solicitat şi nu au primit nici un euro de la Guvern.

Revenind la raport, 73% din 180 de ţări evaluate de ONG se caracterizează prin situaţii considerate "foarte grave", "dificile" sau "problematice" pentru profesie.

Pandemia de coronavirus a fost folosită ca motiv pentru a bloca accesul jurnaliştilor la sursele de informaţii şi pe teren. Datele arată că jurnaliştilor le este tot mai greu să investigheze şi să relateze poveşti sensibile, în special din Asia, Orientul Mijlociu şi Europa. De altfel, pandemia de Covid-19 a reprezentat "o oportunitate pentru state să restrângă libertatea presei", a subliniat pentru AFP secretarul general al RSF, Christophe Deloire. În Ungaria (locul 92, în scădere trei poziţii), unde regimul Viktor Orban "îşi asumă dezinhibat" represiunea libertăţii presei, informaţia despre coronavirus este "blocată" în special de legislaţia, în vigoare din martie 2020, care pedepseşte "difuzarea de informaţii false". În partea de jos a clasamentului se menţin China (locul 177), înaintea Turkmenistanului (178, în urcare un loc), Coreea de Nord (179, urcare un loc) şi Eritreea (180, cădere două poziţii). La polul opus, în fruntea clasamentului, Norvegia îşi păstrează primul loc pentru al cincilea an consecutiv, înaintea Finlandei şi Suediei, redevenită a treia ţară în detrimentul Danemarcei (locul 4, în cădere un loc).

Europa rămâne cea mai sigură regiune dar agresiunile şi arestările abuzive s-au înmulţit, în special în Franţa (locul 34) în timpul manifestaţiilor contra proiectului de lege privind "securitatea globală", în Italia (41), în Polonia (64), în Grecia (70), în Serbia (93) şi în Bulgaria (112). Situaţia rămâne "mai degrabă bună" în Statele Unite (44) "chiar dacă ultimul an al mandatului lui Donald Trump a fost caracterizat printr-un număr record de agresiuni (aproape 400) şi de arestări ale jurnaliştilor (130)". Problemele din Belarus sunt tratate în raport, în această şară jurnaliştii au fost supuşi unei represiuni fără precedent într-o încercare de a acoperi ecourile protestelor masive de stradă venite ca răspuns la rezultatul contestat al alegerilor prezidenţiale. Pe de altă parte, nu a existat nicio schimbare semnificativă în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord, care şi-a menţinut ultimul loc în clasamentul regional. Comparativ cu raportul din 2020, se poate vorbi de o relativă stabilitate, indicatorul global al RSF - nivelului libertăţii mass-media la nivel mondial - este cu doar 0,3% mai mic.