Ziua Armatei, în anonimat

Sărbătorirea Zilei Armatei Române s-a desfăşurat ieri, aproape în anonimat, dacă ţinem cont de puţinele evenimente organizate pentru a marca ziua de 25 octombrie şi de cadrul simplu în care s-au desfăşurat acestea. De exemplu, în Capitală au fost depuse coroane de flori doar la Monumentul "Mormântul Ostaşului Necunoscut" aflat în Parcul Carol I şi la monumentul eroilor din faţa Universităţii Naţionale de Apărare Carol I. În afara acestor evenimente, seara a fost organizată o retragere cu torţe a membrilor Regimentului de Gardă Mihai Viteazul.

În afară de participarea celor mai înalţi oficiali ai statului la evenimentul din Parcul Carol, celelalte evenimente au fost trecute în plan secund sau terţ de către autorităţile centrale, fapt constatat încă de la acţiunea din faţa Universităţii Naţionale de Apărare, aflată în imediata vecinătate a Palatului Cotroceni, acţiune la care atât preşedintele Klaus Iohannis, cât şi premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr au fost sublimi, dar au lipsit cu desăvârşire, fiind reprezentaţi de alte persoane. Singurele oficialităţi prezente la evenimentul respectiv au fost Paul Stănescu, vicepreşedintele Senatului, şi Dan Barna, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

La evenimentul din Parcul Carol, preşedintele Klaus Iohannis a spus:

"Traversăm o perioadă foarte complicată, în care pacea şi întregul climat de securitate la nivel global sunt ameninţate de conflicte regionale cu potenţial de agravare. Europa se confruntă cu o criză fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, ca urmare a agresiunii militare brutale şi ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, în timp ce atacul terorist şocant şi reprobabil din 7 octombrie împotriva Statului Israel riscă să destabilizeze complet Orientul Mijlociu pe termen lung. În acest context dificil, este cu atât mai relevant rolul Armatei României în asigurarea securităţii naţionale şi a apărării colective pe Flancul Estic al NATO. Militarii români, alături de aliaţii prezenţi pe teritoriul ţării noastre, cărora le mulţumesc şi cu acest prilej, sunt elemente-cheie în menţinerea posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiunea Mării Negre, o zonă de importanţă strategică pentru spaţiul euroatlantic. Astăzi, prin apartenenţa la NATO şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, România beneficiază de cele mai solide garanţii de securitate din istorie. La rândul nostru, suntem hotărâţi să apărăm valorile democraţiei şi suntem pe deplin angajaţi în eforturile de consolidare a securităţii şi a stabilităţii regionale, europene şi euroatlantice. (...) Vom continua să fim un partener credibil şi predictibil în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, un pilon de stabilitate în Estul Europei şi un important furnizor de securitate în regiunea Mării Negre. Vom continua să acordăm o atenţie deosebită şi înzestrării cu echipamente de luptă şi de protecţie moderne. Începând cu acest an, alocăm 2,5% din PIB Apărării, iar cel puţin 20% din acest buget va fi destinat în continuare înzestrării forţelor armate. Această bază solidă ne va permite să derulăm o serie de programe de modernizare a echipamentelor existente şi de înzestrare cu altele moderne, printre care: avioane multi-rol, sisteme şi echipamente moderne defensive, sisteme radar, precum şi echipamente de protecţie individuală şi colectivă. Acestea, alături de un nivel de pregătire ridicat, vor asigura o capacitate de apărare credibilă, puternică şi adaptată noilor cerinţe de securitate. Trebuie să fim permanent în măsură să răspundem prompt şi eficient provocărilor din ce în ce mai diverse cu care ne confruntăm".

Premierul Marcel Ciolacu şi-a început şi el discursul referindu-se la actuala situaţie politică tensionată la nivel global. Şeful Guvernului a declarat: "Deteriorarea situaţiei de securitate la graniţele României, dar şi conflictul din Orientul Mijlociu ne demonstrează o dată în plus de ce avem nevoie de o Armată puternică, care să facă faţă noilor provocări.

Suntem membri ai NATO, iar asta reprezintă o garanţie că securitatea cetăţenilor români nu va fi pusă în pericol niciodată. Însă, trebuie să înţelegem că descurajarea şi combaterea eficientă a diferitelor tipuri de ameninţări la care suntem supuşi nu se poate face decât dacă vom investi masiv şi în dotări. Acesta este motivul pentru care, începând din acest an, am alocat un buget de 2,5% la Apărare. Această decizie politică a permis derularea unui număr mai mare de programe de înzestrare, dar şi iniţierea unui amplu proces de modernizare şi de transformare a Armatei României. (...) Este esenţial ca armata noastră să fie pregătită şi să investească în resurse şi tehnologie pentru a face faţă acestor provocări într-un mod eficient".

În ceea ce priveşte dotarea Armatei Române, Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naţionale a precizat: "Armata României se află în plin proces de modernizare şi transformare, reuşind să atingă deja, în multe dimensiuni, standardele NATO. Asigurarea unui buget de 2% din PIB, începând cu 2017, şi mărirea la 2,5% în acest an a permis demararea unor programe ambiţioase de dotare cu tehnică şi echipamente de ultimă generaţie. Planurile de înzestrate avizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, programele de achiziţii esenţiale aprobate de Parlamentul României şi sprijinite de Guvern vor asigura o bază solidă de dezvoltare a armatei noastre în următorii ani şi vor întări în mod semnificativ flancul estic al NATO".

Ministrul Apărării Naţionale a arătat că în acest moment aproximativ 800 de militari români se află în misiuni şi operaţii sub comandă sau mandat NATO, UE şi ONU şi că în ţara noastră sunt dislocaţi peste 5.000 de militari aliaţi, care se instruiesc împreună cu militari români, pentru apărarea Flancului Estic.

Declaraţiile de mai sus ale oficialilor români cu atribuţii în domeniul apărării naţionale sunt doar parţial acoperite de realitate, dacă ţinem cont de faptul că, din 2014 ( summit-ul NATO din Ţara Galilor) încoace, ţara noastră nu a cheltuit niciodată întreaga alocare bugetară anuală de 2% din Produsul Intern Brut pentru forţele armate, potrivit datelor prezentate în fiecare an de către Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI).

Aşa că despre alocarea de 2,5% stabilită încă de anul trecut pentru următoarea decadă nu se poate spune că va fi cheltuită anual în totalitate. Mai ales că unele programe de achiziţii au fost anulate, aşa cum a fost cazul achiziţiei celor patru corvete destinate Forţelor Navale Române, achiziţie ce a fost anulată în 7 august 2023, după ce în 3 iulie 2019 contractul fusese atribuit asocierii franco-române Naval Group-Şantierul Naval Constanţa.

Se pare însă că o mare parte din suma alocată va fi direcţionată spre achiziţia noilor tehnici de luptă din domeniul militar, a unor complexe de comandă interaliate, a dronelor, precum şi a submarinelor Scorpene, la care se vor adăuga şi avioanele de luptă F35, a căror achiziţie tocmai a primit undă verde de la comisiile de apărare din Senat şi Camera Deputaţilor şi care va scoate din bugetul de stat aproximativ 6,5 miliarde dolari, fără TVA. Programul aprobat de CSAT prevede două achiziţii de avioane F-35. În prima fază vor fi cumpărate două escadrile (32 de aeronave), iar în faza a doua - o scadrilă (16 avioane). Suma de 6,5 miliarde de dolari va fi folosită pentru achiziţia de aeronave, motoare, suport logistic, servicii de instruire a piloţilor şi personalului, simulatoare de zbor.

De asemenea, în acest preţ este inclusă şi muniţia specială aer-aer (pentru lupta aeriană) şi aer-sol (pentru lovirea ţintelor terestre).

În acest moment, Forţele Aeriene ale României au în dotare avioane militare F-16 cumpărate din Portugalia. O altă flotilă de F-16 a fost cumpărată din Norvegia.

Dacă Ziua Armatei a trecut aproape în anonimat, sperăm ca măcar de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, să vedem adevărata desfăşurare de forţe militare care să ne arate la ce nivel se află Armata Română.