Aurora Boreală sau Furtunile geomagnetice - pericolul potenţial suprem al unui viitor exclusiv electric

Oamenii sau minunat de faptul că Aurora Boreală s-a putu vedea din locuri neobişnuite. În fapt este vorba de o furtună geomagnetică sau solară, care dincolo de frumuseţea incontestabilă, poate avea consecinţe dezastruoase pentru reţeţele electrice sau chiar pentru comunităţile care s-ar baza exclusiv pe energie electrică.

Furtuna solară are loc atunci când activitatea solara interacţionează cu câmpul magnetic al Pământului.(CME). Fenomenul, este de fapt un nor încărcat cu particule emanate de soare, care traversează spaţiul cu viteze supersonice. În condiţii optime, aşa numitul nor poate atinge câmpul magnetic al Pământului în numai câteva ore. În urma impactului dintre vântul solar si câmpul magnetic terestru, apare Aurora, fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, iar în zonele polare, aurora polară.

Cea mai puternică furtună geomagnetică din ultimii 151 de ani a fost înregistrată la data de 28 august 1859. Cunoscută sub numele de "Carrington Event", după numele astronomului Richard Carrington care a urmărit fenomenul, furtuna a afectat reţelele telegrafice din întreaga lume.

Potrivit articolelor de la acea vreme, aurora boreală era atât de puternică încât oamenii puteau citi la lumina ei. Un ziar al vremii prezenta astfel fenomenul: "Treziţi de lumina aurorei, căutătorii de aur din Munţii Stâncoşi au început să-şi prepare micul dejun şi să se pregătească pentru o nouă zi de muncă. De fapt, era încă noapte. Tot atunci, sistemul de telegraf din întreaga Europă şi din America de Nord s-a prăbuşit. Stâlpii aruncau scântei , iar aparatele continuau să primească şi să trimită mesaje cu toate că fuseseră deconectate de la sursa de curent."

Din 28 august 1859 până pe 2 septembrie numeroase pete solare şi explozii solare au fost observate pe Soare. Chiar înainte de prânzul zilei de 1 septembrie, astronomul britanic Richard Carrington a observat cea mai mare erupţie, care a dus la o ejecţie coronală de masă uriaşă (CME), care a venit direct spre Pământ.

A doua mare furtună geomagnetică a avut loc la 23 iulie 2012. Din fericire aceasta a "ratat" cu puţin Terra.

Fenomenul numit "furtună solară" (furtună geomagnetică), este în general, inofensiv, deoarece câmpul magnetic al planetei noastre este suficient de puternic pentru a bloca orice unde dăunătoare şi pentru a redirecţiona particulele electromagnetice către poli, unde formează aurorele.

Totuşi, Soarele provoacă şi furtuni magnetice atât de intense încât nu pot fi respinse de câmpul magnetic şi provoacă daune grave pe suprafaţa Terrei.

In 2024 se anunţă cel mai agresiv vârf solar al ultimului secol. Ciclul solar este de 11 ani şi are câte un minim şi un maxim. Iniţial s-a prognozat maximul solar la începutul lui 2025, însă experţii de la NASA îl anunţă mai devreme, de la jumătatea lui 2024 si până la finele anului viitor, e posibil să asistăm la mai multe mari furtuni solare.

In urma cu 100 de ani, tehnologia pe baza de electricitate şi electromagnetism nu era atât de evoluată ca astăzi. Evident, sateliţi, internetul, aparatura de maximă precizie etc. toate ar putea să fie distruse de furtuni electromagnetice de o amplitudine uriaşa, ceea ce ar lăsa omenirea fără tot progresul tehnologic actual.

Dacă în 1859 o furtună solară a distrus reţeaua de telegraf din SUA şi Europa, astăzi ar distruge întreaga infrastructură electronică a planetei, precum sateliţi, cablurile de internet sau comunicaţiile radio. De asemenea, alimentarea cu energie electrica şi funcţionarea instituţiilor vor fi afectate. O furtună solară puternică, deşi foarte rare, ar putea să arunce lumea în haos şi poate menţine regiuni ale planetei deconectate de la energie şi telecomunicaţii luni întregi. Probabilitatea ca un astfel de fenomen să apară este între 1,6% şi 12% pe deceniu. Oamenii de ştiinţă cred că daca se va întâmpla, infrastructura noastră nu este pregătită pentru o furtună solară de mare intensitate.

Într-o perioadă în care oamenii sunt dependenţi de tehnologie, furtunile solare anunţate în perioada următoare ar putea provoca haos la nivel mondial. Imaginaţi-vă ce ar însemna să fim nevoiţi să renunţăm la telefoane, calculatoare şi la tot ceea ce înseamnă tehnologie, dar şi energie electrică, până la repunerea lor în funcţiune. Infrastructura ar fi afectată în întreaga lume. Echipamentele din spitale, sistemele bancare, echipamentele destinate controlului traficului aerian, calculatoarele, sistemele de navigaţie sunt numai câteva dintre aparatele a căror activitate ar fi grav perturbată sau chiar întreruptă.

În opinia unui reprezentant NASA, viitoarele explozii solare ar putea afecta într-o măsură atât de mare oamenii pentru că dependenţa de aparate electronice este mult mai mare decât ultima oară când un astfel de eveniment a avut loc.

Experţii estimează că astăzi, când ponderea electricităţii în viaţa oamenilor la nivel mondial reprezintă 18,2% (cantitatea de energie finală consumată de omenire) omenirea ar avea nevoie de până la 10 ani pentru a se reface complet după izbucnirea unei furtuni solare atât de puternice ca în 1859. În situaţia în care s-ar trece complet la folosirea exclusiv a energiei electrice în viaţa noastră o furtună solară de tipul Carrington 1859 ar face să fie necesari teoretic peste 20-30 de ani pentru a se reface complet, timp în care lumea s-ar scufunda în haos.