English"O expoziţie cu imagini abstracte despre imaginea Româ-niei în presa străină" a fost des-chisă ieri, în galeria Galateca a Bibliotecii Centrale Universitare, avînd organizatori revista "Cadran politic" şi Institutul pentru Studiul Comunicării. Aceştia au monitorizat presa europeană, nord-americană şi rusă pentru a realiza atît o analiză a modului în care este văzută ţara şi pricipalii lideri politici români, cît şi o comparaţie între profilul României, Ungariei şi Bulgariei în presa străină.
Potrivit domnului Emil Hurezeanu, analist politic invitat la acest eveniment, ţara noas-tră a intrat în atenţia presei internaţionale începînd cu anul 1990, imediat după Revoluţie. În perioada următoare, pînă în 1997, anul alternării puterii politice, interesul pentru Ro-mânia a scăzut. Însă, anul trecut, România a redevenit interesantă sau mai interesantă pentru presa internaţională decît în perioada precedentă, constată domnul Hurezeanu. Cu toate acestea, există şi un "dar" după fiecare afirmaţie pozitivă. Astfel, România are pentru al treilea an consecutiv creştere economică, dar Guvernul este ineficient sau sîntem o ţară care ne vom integra în Uniunea Europeană, dar sîntem pe ultimul loc, a exemplificat domnul Hurezeanu. Există şi imagini negative care sînt inerţiale, cum ar fi poves-tea copiilor străzii care a devenit un clişeu persistent, a adăugat domnia sa.
Privită cantitativ, 40% din informaţia prezentă în presa europeană arată o imagine negativă a României, faţă de numai 32% aspecte pozitive. În presa nord-americană, imaginea negativă are o pondere de 34%, iar 30% sînt aspecte negative. Res-tul de procente a fost catalogată drept informaţie neutră, nici nu critică, nici nu laudă România. Dacă imaginea pozitivă a ţării este legată de integrarea în NATO şi UE, aspectele negative sînt construite pe diverse teme, pornind de la sport, migraţie, IT şi economie, pînă la corupţie, administraţie şi mecanismele deficitare ale democraţiei româneşti.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
