Reporter: Stimate domnule Kosov, care a fost nevoia specifică ce a condus la înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii acum 45 de ani? Cum s-au dezvoltat aceste nevoi de-a lungul anilor, până în prezent?
Nikolay Kosov: La început, în 1970, Banca Internaţională de Investiţii (BII) a fost înfiinţată ca un mecanism eficient pentru dezvoltare economică şi cooperare între statele sale membre.
Şi pe parcursul întregii ei istorii, activităţile BII au avut ca scop să promoveze dezvoltarea socio-economică a ţărilor sale membre, sprijinind prosperitatea populaţiei lor şi stimulând legăturile economice şi comerţul dintre ele.
Până în prezent, BII a finanţat peste 230 de proiecte de investiţii cu credite în valoare de peste 7,6 miliarde de euro. Aceste fonduri au fost utilizate pentru a finanţa proiecte majore în energie, metalurgie, inginerie, electricitate, transport şi alte industrii.
În decursul celor 45 de ani de activitate, după cum este şi normal, Banca Internaţională de Investiţii (BII) a avut suişuri şi coborâşuri. Proactivă şi prosperă în anii "70 şi "80, în anii "90, din cauza unor circumstanţe istorice, BII a intrat într-o perioadă de stagnare.
O adevărată renaştere a Băncii a venit spre sfârşitul lui 2012, când statele membre ale BII au adoptat în mod unanim o Strategie de Dezvoltare complet nouă şi cu o echipă internaţională nouă de conducere. Sunt foarte mândru să spun că realizările practice, chiar fizice, dintr-un anumit punct de vedere, pe care le-am obţinut de atunci, dovedesc în mod evident succesul unei reforme fără precedent a BII
Reporter: Aşadar, ce este BII astăzi?
Nikolay Kosov: Astăzi, Banca Internaţională de Investiţii (BII) este o instituţie de dezvoltare modernă, completă, transparentă şi multilaterală, cu o misiune strategică bine definită, aceea de a sprijini economiile statelor sale membre. În prezent, reuneşte nouă ţări: Bulgaria, Cuba, Republica Cehă, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam. Ca parte a relansării structurale a băncii, noua conducere internaţională a BII a propus şi statele membre au adoptat mandatul reînnoit cu o axare specifică pe sprijinirea IMM-urilor şi în concordanţă cu nevoile curente ale economiilor ţărilor acţionare. De asemenea, Banca acordă prioritate proiectelor sustenabile, de importanţă socială din ţările membre. În prezent, noi acordăm credite în principal prin instituţii financiare naţionale de vârf şi participăm la cofinanţare cu alte instituţii financiare internaţionale şi entităţi naţionale de dezvoltare.
Reporter: Cum aţi descrie activitatea BII anul acesta şi care sunt factorii care au influenţat-o? Care este valoarea totală a creditelor acordate de BII anul acesta?
Nikolay Kosov: Anul acesta, BII a fost foarte activă pe toate segmentele ei prioritare. În prezent, activele noastre depăşesc 800 de milioane de euro, de peste două ori mai mari decât erau la relansarea BII. În prezent, portofoliul de credite depăşeşte valoarea de 340 milioane de euro, marcând o creştere de aproximativ 100 milioane de euro în comparaţie cu 2014.
Valoarea totală a contractelor de credit, semnate de către BII în "istoria ei recentă", depăşeşte cu mult 400 de milioane de euro. De asemenea, în ultimul an şi jumătate, BII a atras finanţare pe termen lung, de peste 300 de milioane de euro, pentru a fi folosită pentru extinderea suplimentară a investiţiilor BII în toate statele sale membre, cu scopul de a sprijini dezvoltarea lor economică, conform misiunii Băncii.
Printre alte realizări în 2015, aş vrea să scot în evidenţă sprijinirea operaţiunilor de export şi finanţarea tranzacţiilor de comerţ exterior. Prin sprijinirea acestora, BII contribuie, în primul rând, la dezvoltarea relaţiilor comerciale între acţionarii săi şi la integrarea lor în economia globală. Şi, în mod crucial, promovăm creşterea exporturilor ţărilor membre BII către alte ţări, mărind astfel în mod semnificativ sfera de acoperire geografică a activităţilor noastre. Mai mult, prin operaţiunile de finanţare a comerţului exterior, BII îşi consolidează relaţiile de cooperare cu bănci de top active în ţările membre. Este important de menţionat că, în acest an, BII a furnizat prima sa garanţie bancară în valoare echivalent de 4,4 milioane de euro.
O realizare importantă a acestui an este ratingul de creditare "A" cu perspectivă stabilă, obţinut de la agenţia de rating chineză Dagong Global Credit Rating - cea mai importantă din China.
Acest rating ne oferă oportunităţi majore să extindem operaţiunile noastre în regiunea Asiei care se află în expansiune, şi să întărim legăturile cu piaţa chineză, în special. Acesta este al treilea rating de credit al BII - agenţiile Fitch şi Moody's ne evaluaseră deja performanţa, acordând băncii calificativele "BBB-", respectiv "Baa1". Calificativele obţinute sunt o recunoaştere clară la nivel internaţional a reformei de succes a BII.
Acest an a fost, de asemenea, remarcabil, datorită faptului că Ungaria s-a alăturat din nou Băncii noastre, ridicând numărul statelor membre la nouă. Mai mult, reintegrarea Ungariei în BII a făcut ca peste jumătate din numărul ţărilor membre BII să fie membre UE, contribuind totodată la o distribuţie mai echilibrată a participărilor în cadrul capitalului subscris şi vărsat al Băncii.
Un alt obiectiv care a fost atins anul acesta este deschiderea Biroului European Regional în Bratislava - prima filială BII în afara sediului principal. Prin intermediul noului său sediu, BII a început deja să îşi extindă operaţiunile către Europa.
În ce priveşte factorii care ne influenţează activitatea - am fost într-adevăr nevoiţi să ne adaptăm la un mediu economic deteriorat şi la turbulenţe externe. Totuşi, rezultatele noastre sunt impresionante şi corespund cu precizie obiectivelor stabilite la sfârşitul lui 2014, permiţându-ne să ne facem planuri ambiţioase pentru viitor.
Reporter: Care sunt proiectele BII pentru România?
Nikolay Kosov: În prezent, creditele pentru investiţii ale BII în România sunt în valoare de 35 de milioane de euro. Anul acesta, am finanţat Romcab (15 milioane de euro), un producător important de cabluri, conductori electrici şi instalaţii electrice, şi am acordat un credit Agricover Credit (10 milioane euro) pentru a sprijini dezvoltarea fermierilor români. Primul credit acordat unei societăţi româneşti, după relansarea BII, a fost acordat în 2013 - o linie de credit către BT Leasing, în valoare de 10 milioane de euro, pentru a extinde accesul la facilităţile de leasing pentru IMM-urile româneşti. Există, de asemenea, o serie de contracte care se vor încheia în viitorul apropiat, în valoare totală de 25 milioane de euro.
Reporter: Care este valoarea finanţării disponibile pentru fiecare ţară?
Nikolay Kosov: Mă tem că această informaţie nu este publică, dar pot să vă asigur că BII îşi doreşte să investească activ în toate statele sale membre.
Reporter: Aţi putea comenta cu privire la plasamentul de obligaţiuni ale Băncii pe Bursa de Valori Bucureşti, în octombrie anul acesta?
Nikolay Kosov: În primul şi în primul rând, aş vrea să afirm că plasamentul românesc este o poveste de succes. Investitorii locali au demonstrat un interes major pentru obligaţiunile noastre - am emis titluri pe 3 ani în valoare de 111 milioane de RON (aproximativ 25 milioane euro) cu rata dobânzii de 4,1%. Emisiunea, organizată de BT Securities, o subsidiară a Băncii Transilvania, a atras cerere din partea fondurilor româneşti de pensii şi de investiţii, precum şi din partea firmelor de investiţii şi de asigurări. Succesul investiţiei s-a datorat muncii de pregătire temeinică şi road-show-ului organizat pe 6 octombrie în Bucureşti. Am beneficiat, de asemenea, de sprijin puternic din partea Ministerului Finanţelor Publice din România, reprezentat în Consiliul Băncii de Attila Gyorgy, secretar de stat în cadrul Ministerului şi şef al delegaţiei României la BII. Plasamentul de obligaţiuni BII s-a dovedit a fi cel mai mare realizat în România de către o instituţie financiară internaţională în ultimii şase ani, inclusiv cele mai recente plasamente realizate de către BEI, BERD şi Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), ceea ce reflectă angajamentul BII faţă de piaţa locală şi încrederea investitorilor în instituţia noastră.
Reporter: Care sunt planurile pe care le aveţi pentru banii obţinuţi din emisiunea de obligaţiuni?
Nikolay Kosov: Toate fondurile obţinute prin intermediul plasamentului vor fi folosite în România pentru a sprijini firmele locale. Scopul principal al strângerii noastre de fonduri este să îndreptăm lichiditatea de pe piaţă către activităţi economice sustenabile şi viabile din punct de vedere social.
Reporter: Aveţi de gând să emiteţi obligaţiuni în alte ţări?
Nikolay Kosov: Pentru moment, avem emise obligaţiuni în trei dintre statele noastre membre - Rusia, Slovacia şi România, depăşind 200 de milioane de euro, în total.
Da, avem planuri pentru a exploata şi alte pieţe din celelalte ţări membre şi în prezent studiem aceste oportunităţi. În termeni globali, avem de gând să lansăm un program de împrumuturi de peste 1 miliard de euro pe o perioadă de 10 ani, pentru a putea să vindem obligaţiuni pe pieţele globale de credit în orice moment, cu scopul strângerii de fonduri pentru proiectele noastre.
Reporter: Care este părerea dumneavoastră cu privire la piaţa românească de capital în comparaţie cu cea din alte state membre ale BII?
Nikolay Kosov: O să încep cu un comentariu general - toate statele noastre membre au propriile lor pieţe de capital şi burse cu cerinţe diferite pentru admiterea de societăţi străine şi instituţii financiare internaţionale.
De exemplu, în Slovacia, o confirmare verbală este literalmente suficientă.
În România şi Bulgaria, procedura este mai complicată şi este necesară o scrisoare de permisiune.
În ce priveşte Rusia, ai nevoie de o decizie specială din partea guvernului.
Aş vrea să subliniez faptul că în România am primit feedback pozitiv foarte curând după ce am trimis cererea oficială. Răspunsul autorităţilor române a confirmat posibilitatea plasamentului şi statutul BII, permiţându-ne să emitem obligaţiuni în baza unei scheme simplificate, fără a înregistra prospectul.
Cea mai complicată problemă este, de obicei, procedura tehnică şi documentară a admiterii pe Bursa de Valori şi Depozitar, care, ţinând cont de caracteristicile atipice ale instituţiilor financiare internaţionale, reprezintă un moment crucial.
În această privinţă, am fost foarte impresionaţi de munca extrem de eficientă a organismelor de reglementare româneşti şi de Bursa de Valori Bucureşti, precum şi de disponibilitatea lor majoră de a sprijini emitenţi noi şi atipici, cum este Banca Internaţională de Investiţii.
În ce priveşte parametrii emisiunilor - moneda, scadenţa, plasamentele suplimentare şi programul, piaţa slovacă de capital este singura pe care tranzacţionarea se desfăşoară în euro, celelalte au propriile lor monede naţionale. Deşi pe pieţele locale europene există o posibilitate legală de a emite obligaţiuni în euro, acest lucru nu este întotdeauna posibil, datorită faptului că participanţii la plasament (Bursa, Depozitarul) nu sunt capabili să implementeze tranzacţionarea iniţială şi ulterioară în euro. Mai mult, există o practică pe piaţa internaţională de capital de a înregistra programul (emisiune cu parametri specifici în cadrul programului şi posibilitatea de plasamente suplimentare în cadrul emisiunii existente).
În România, emisiunea cu parametri specifici este preferată şi plasamentele suplimentare sunt imposibile şi la fel se întâmplă în Bulgaria. Practica spune că posibilitatea unui plasament suplimentar este foarte atrăgătoare pentru emitenţi, pentru că le permite să mărească volumul pentru noi investitori fără nici un cost organizaţional major suplimentar.
În general, în România, piaţa de capital este foarte apropiată de standardele europene şi organismele de reglementare acordă un tratament favorabil noilor emitenţi.
A fost o adevărată plăcere să lucrăm cu ei.
Reporter: Din câte ştiu, investiţi şi în obligaţiuni de stat româneşti...
Nikolay Kosov: Da. Începând din 2008, BII a investit în obligaţiunile guvernamentale româneşti denominate în euro 123 milioane de euro.
Reporter: Cum vedeţi economia românească? Ce v-a determinat să creşteţi valoarea finanţărilor acordate în România? Care sunt planurile dumneavoastră în această ţară?
Nikolay Kosov: Situaţia macroeconomică favorabilă în România în prima jumătate a lui 2015 (cea mai mare creştere economică printre ţările UE - 3,6%) a contribuit semnificativ la dezvoltarea activităţilor de creditare şi de investiţii ale BII aici. Echipa noastră de analiză estimează că rata creşterii reale a PIB-ului va rămâne la 3,6% până la sfârşitul lui 2015.
Experţii noştri estimează o producţie orientată spre export şi sectoarele de servicii care vor continua să beneficieze de costuri relativ reduse cu mâna de lucru, de o forţă de muncă educată, dar şi reveniri ale economiilor din principalele pieţe de desfacere din zona euro.
Totuşi, revenirea cererii interne va duce la creşterea importurilor în anii ce vor veni, ceea ce va împiedica exporturile nete să aibă o contribuţie şi mai substanţială la creştere.
BII este fericită să contribuie în nume propriu la dezvoltarea economiei româneşti, reluând investiţiile serioase în această ţară, după ce instituţia a fost absentă mulţi ani. După cum vedeţi, România a devenit una dintre destinaţiile cele mai importante pentru investiţiile noastre şi intenţionăm să extindem în continuare toate segmentele de activitate ale Băncii în aici.
Reporter: Sunteţi îngrijorat de evoluţiile globale, ţinând cont de situaţia din China?
Nikolay Kosov: Lumea se schimbă în fiecare zi, evoluţiile globale, aşa cum le-aţi denumit, sunt inevitabile. Orice este nou este competitiv şi fiecare schimbare reprezintă o oportunitate ascunsă. Aş putea chiar să spun că aceasta este filozofia băncii noastre. Sarcina este să vedem şi să prindem această oportunitate.
Pentru asta, sunt necesare viziune strategică, analitică şi intuiţie - în ce mă priveşte BII are asta.
Reporter: Aveţi de gând să acceptaţi alte ţări în BII?
Nikolay Kosov: BII nu are constrângeri geografice sau politice formale, de aceea este instituţional deschisă pentru noi membri, care acceptă misiunea şi obiectivele noastre. Documentele noastre statutare permit admiterea de state suverane sau organizaţii internaţionale ca membri ai BII.
Revenirea Ungariei în cadrul Băncii nu face decât să reafirme acest lucru şi arată interesul pentru noua BII ca bancă de dezvoltare modernă şi de încredere. N-o să vă arăt acum toate cărţile, pot să vă spun că avem unul, doi, poate trei jucători pe care-i luăm în calcul.
1. I-a apucat dragostea de Romania ?
(mesaj trimis de Ghita în data de 09.11.2015, 08:34)
Sau au nevoie de bani ?
Ca e razboi doar, acasa la maica Rusia si costa bani si petrolul e la minim.
Ce au facut combinate cumparate de rusi ?
Merg struna.
La fier vechi.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.11.2015, 09:01)
Toate fondurile obţinute prin intermediul plasamentului vor fi folosite în România, pentru sprijinirea firmelor locale sa se indatoreze peste masura pentru a le controla apoi.