Banca Naţională "protejează stabilitatea sistemului financiar bancar din România şi, prin aceasta, protejează interesele milioanelor de deponenţi care au depozite în băncile comerciale", transmite BNR într-un comunicat remis redacţiei, în urma întâlnirii de lucru între conducerea executivă a băncii, conducerile băncilor comerciale care au acordat credite în franci elveţieni (CHF) şi conducerea Asociaţiei Române a Băncilor.
"BNR şi băncile comerciale sunt preocupate de problema creditelor în CHF, pentru a găsi o serie de soluţii de reducere a serviciului datoriei debitorilor care au fost afectaţi de turbulenţele recente de pe piaţa financiară internaţională determinate de decizia Băncii Centrale a Elveţiei", mai arată sursa citată.
În acest sens, notează BNR, s-au agreat cinci principii care să stea la baza negocierilor între bănci şi clienţi:
"1. Există o multitudine de situaţii individuale specifice (în funcţie de situaţia diferită a veniturilor debitorilor, de particularităţile creditelor, de expunerile diferite ale băncilor) care pot fi abordate cu o serie de soluţii diferenţiate. Nu există o singură situaţie general valabilă care să reclame o singură abordare general valabilă.
2. Stabilitatea sistemului financiar bancar este esenţială pentru finanţarea creşterii economice, pentru crearea de locuri de muncă, pentru creşterea veniturilor cetăţenilor şi crearea condiţiilor de rambursare a creditelor. Banca Naţională protejează stabilitatea sistemului financiar bancar din România şi, prin aceasta, protejează interesele milioanelor de deponenţi care au depozite în băncile comerciale. Banca Naţională subliniază că situaţia creditării în CHF nu reprezintă un risc sistemic (din perspectiva ponderii reduse în PIB) dar adoptarea unor măsuri inadecvate poate induce un astfel de risc.
3. Negocierea oricărei soluţii va avea în vedere: să fie bine ţintită către persoanele care au o reală nevoie de a fi sprijinite; să se bazeze pe o impărţire rezonabilă a costurilor ajustării; să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar - bancar - adică să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenţi; să nu creeze hazard moral - adică să nu genereze aşteptări nerezonabile pe viitor (privind neplata serviciului datoriei) şi să nu discrimineze debitorii în alte monede (lei, euro, dolari); să nu încalce Tratatul privind Uniunea Europeana şi condiţiile de aderare a României - adică să nu restricţioneze libera circulaţie a capitalului.
4. Băncile comerciale vor evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori (în funcţie de veniturile acestora şi de istoricul lor).
5. Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii optionale consistente cu principiul împărţirii poverii ajustării (burden - sharing) aplicat şi pe plan internaţional. Aceste soluţii care pot fi propuse clienţilor includ dar nu se limitează la:
- Soluţii individualizate care să menţină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014.
- Conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei.
- Reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru a compensa efectul aprecierii CHF;
- Flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor Ordonanţei 46/2014, cu modificările avute în vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia; simplificarea procedurilor administrative; intărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca (astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane, solicitarea constituirii de noi garanţii)".
Potrivit instituţiei bancare, soluţiile sunt complementare, fiecare bancă având posibilitatea de a aplica "un mix adecvat de soluţii adaptat fiecărui caz individual".
Aceste soluţii sunt valabile şi pentru creditele acordate în alte monede şi pot fi optimizate de la caz la caz, mai arată sursa citată.
1. fără titlu
(mesaj trimis de iulian în data de 29.01.2015, 16:25)
Buna asa. S-au intalnit lupii intre ei. Mai este vreo oaie de halit?:)
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de viorel în data de 29.01.2015, 17:05)
Suporta Romanu... sa traga toata viata, sa punem jugu pe ei...
astazi, daca trag linie, am de dat mai mult cu 25% fata de cat am luat.. dupa 9 ani de plata a ratelor....
2. Munca romanului, bataia de joc a bancilor,
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2015, 19:04)
si, tragedie!, BNR considera ca n-are treaba cu acest fenomen.
"Banca Națională "protejează stabilitatea sistemului financiar bancar din România"
Este foarte bine asta, dar asta nu inseamna ca cineva in lumea asta poate sa-si bata joc de rezultatele muncii romanului.
Se pune marea intrebare: Cine apara rezultatele muncii romanului in fata atacurilor rechinilor speculatori?
3. cum protejeaza???
(mesaj trimis de marius în data de 29.01.2015, 20:17)
Am inteles, protejeaza deponentii, adica cei ce cu banii lor contribuie la pasivul bancilor. Ii protejeaza prin dobanzi corecte la depozite - spre 0. La conta spune ca pasiv,ul e egal cu activul. Pe baza dobanzilor corecte la depozite, se dau credite. Aici, surpriza!! Dobanzile desi sunt chiar negative la CHF si 0,1 la EUR, ajung la client sa fie 6-10%, eventual cu -0.8% daca accepta oferta bancii. E normal, cei ce iau credite nu beneficiaza de protectie.
O institutie publica nu protejeaza ci reglementeaza just, oprind abuzurile bancilor multinationale in defavoarea micilor consumatori. Tot vorbeau unii de DNA in acest context. Cred ca e chiar cazul alertarii, deoarece daca unii sunt protejati, altii sunt prejudiciati, defavorizati, etc.
3.1. ce inseamna dobanzi corecte ??? (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de marius în data de 29.01.2015, 23:15)
In conditiile in care este plin de bani in toate pietele, dobanzile nu au cum sa fie foarte mari, deci 2% este un randament rezonabil. Exista piete unde investitorii sunt dispusi sa piarda bani imprumutandu-i guvernului, decat sa-i tina in depozite riscante chiar la dobanzi ZERO. Exemple de banci riscante din aceasta perspectiva: bancile germane.
3.2. corecte pentru cine? (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de marius în data de 29.01.2015, 23:58)
Poate n-ai citit cu atentie. dobanda sub inflatie descurajeaza economisirea, in schimb cea mult peste inflatie la credite distruge dezvoltarea. In opinia mea, dobanzile la depozite sunt prea mici si cele la credite prea mari.Multi oameni isi tin banii in banci din inertie. problema este ca marjele sunt exagerate, astfle ca s-a ajuns sa fie depozitele in RO sa depaseasca creditele cu 20MD, deci strainii(90% din sistemul bancar) si-au rambursat liniile de credit externe din leii depusi de romani, inclusiv CHF de 10 miliarde lei ce nu au existat niciodata.