PROIECT DE ŢARĂ SAU CAMPANIE ELECTORALĂ? Superficialitatea "României profunde"

Premierul Dacian Cioloş a avut, ieri, un program încărcat. După ce a lansat, în dezbatere publică, "România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă", a purces şi la remanierea a patru miniştri din sectoare importante: Educaţie, Transporturi, Comunicaţii şi Diaspora.

Intitulat "document strategic", "România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă" este o propunere asumată, alături de guvern, şi de preşedintele Klaus Iohannis, guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi preşedintele Academiei Române.

Deşi are un titlu pompos, am constatat că, de fapt, este vorba de o broşură colorată, în 12 pagini, plină de truisme, în care totul este "esenţial", "semnificativ", "necesar" sau are "potenţial major".

Cităm din "documentul strategic": "Educaţia este un factor esenţial...", "Sănătatea populaţiei este esenţială...", "Diaspora poate contribui semnificativ...", "Tehnologia informaţiei şi industriile creative au potenţial...", "Energia este un domeniu critic...", "Investiţiile sunt vitale...", "România este piaţa de capital cu cel mai ridicat potenţial...", "Infrastructura de transport joacă un rol esenţial...", "Cadastrul este necesar...", Cercetarea şi dezvoltarea vor fi elemente cheie...", "Debirocratizarea este un proces absolut necesar..."

De fapt, avem de-a face cu o sumară trecere în revistă a ceea ce ştiam deja, că ţara noastră are multe probleme, dar şi... potenţial.

Potrivit dicţionarului, "strategie" înseamnă stabilirea obiectivelor şi planificarea cursului acţiunilor de urmat. În acest punct al proiectului Guvernului nu observăm nici o planificare, nici obiective clare, altele decât acelea că trebuie "să aducem România la adevăratul său potenţial de dezvoltare".

Probabil că autorii justifică această stare sumară a prezentării "proiectului de ţară" prin faptul că programează dezbateri pe 16 domenii strategice care să înceapă la 12 iulie şi să se termine când încep copiii şcoala (în jurul datei de 15 septembrie), ceea ce nu este neapărat o procedură greşită, doar că, din nou, în istoria administraţiei acestui preşedinte, pe nume Klaus Iohannis, consultările sunt de formă, tot aşa cum au fost şi în ocazia protestelor generate de tragedia de la Colectiv.

Pentru fiecare din cele 16 domenii strategice sunt programate consultări de câte patru ore.

Adică, larga consultare naţională în domeniul strategic al agriculturii va dura patru ore. Pentru sănătate, la fel. La educaţie, aşijderea.

Imaginaţi-vă că, pe 12 septembrie, naţiunea va dezbate, timp de patru ore, al 14-lea domeniu - strategia de dezvoltare a pieţei de capital, pe care nici polonezul Ludwik Sobolewski, adus la conducerea BVB, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României nu au reuşit să o desluşească, în trei ani.

Şansele acelor patru ore de dezbatere sunt minimale, mai ales pentru că ideile înscrise în proiectul de ţară în legătură cu piaţa de capital sunt inspirate de documentul celor "8 bariere" , care a avut deja timp să-ţi dovedească lipsa de eficienţă, din punct de vedere al rezultatelor.

Este totuşi interesant că, printre cele trei puncte pomenite la secţiunea "capital", se regăseşte piaţa de capital, între fondurile europene şi investiţiile străine directe. Nici urmă de sistemul bancar, fondurile de investiţii, firmele de asigurări, într-un cuvânt infrastructura financiară pentru dezvoltarea unei economii.

Domnul Cioloş ne spune, deci, că sistemul bancar este competitiv sau poate sugerează că va fi desfiinţat.

Aceste "câte patru ore" reprezintă "consultări în profunzime şi colaborare cu toate sectoarele (guvernamental, non-guvernamental, privat)", conform cu documentul lansat ieri, "România competitivă".

Aceasta este România profundă, după Cioloş, iar, după Iohannis, România lucrului bine făcut.