EnglishCamera de Comerţ bucureşteană şi cea olteană au cerut judecătoriei să amâne adunarea de alegere a preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a Româ-niei (CCIR), programată pentru mâine, până la clarificarea legalităţii reprezentării camerelor teritoriale la această adunare.
Solicitarea de amânare este ultima manifestare a unei încleştări pentru putere care stăruie în adâncurile sistemului cameral, încă de la scandalul din toamna anului 2002.
În luna septembrie a acelui an, Camerele de Comerţ şi Industrie teritoriale au răspuns chemării lui Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de la Iaşi şi au decis desprinderea Camerei bucureştene din structura Camerei de Comerţ şi Industrie a României (decizia a fost consfinţită legal abia trei ani după aceea, printr-o hotărâre dată de... Guvernul Tăriceanu, în 2005, contestată politic de Adrian Severin).
Dar, în acel septembrie de acum patru ani, după un scandal îndelungat în care CCIR şi CCIRMB s-au prezentat cu doi preşedinţi diferiţi care se contes-tau reciproc, avocatul ieşean Mihail Vlasov a reuşit să-l alunge pe "prietenul său" George Cojocaru (declaraţia de amiciţie îi aparţine) de la conducerea sistemului cameral.
Vlasov i-a luat locul (să reamintim că dezbinarea de atunci a slăbit sistemul cameral, favorizând confiscarea Registrului Comerţului de Guvernul Năstase).
Vlasov a încercat din nou aceeaşi figură, în februarie 2005, când a contestat alegerea lui Victor Babiuc la conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Vlasov a obţinut poziţia de vicepreşedinte al CCIR, cu care s-a resemnat până acum, dar, mâine, are din nou ocazia unei răsturnări.
Răsturnare pe care a pregătit-o printr-o manevră prealabilă, în Reuniunea Preşedinţilor Camerelor de Comerţ şi Indus-trie Teritoriale, unde, după cum susţin contestatarii acestei adunări, a organizat un "puci".
Preşedintele Camerei bucureştene, Ştefan Popa, susţine că Reuniunea trebuia să fie condusă, conform Statutului, de Victor Babiuc, drept preşedinte în exerciţiu. Dar, un număr de camere teritoriale au cerut şi au votat schimbarea preşedintelui de şedinţă statutar, cu Niculae Tucunel - preşedintele ca-merei braşovene.
Ceea ce, afirmă bucureşteanul Popa, anulează din start validitatea deciziilor Reuniunii. Popa subînţelege că această răsturnare nestatutară a favorizat deciziile nestatutare ulterioare, prin care Reuniunea a aprobat un număr de 25 de candidaturi (24 de preşedinţi de camere teritoriale şi un director executiv) pentru Colegiul de Conducere al CCIR care este programat să fie ales mâine.
În contestaţia sa înaintată instanţei judecătoreşti, preşedintele Camerei bucureştene Ştefan Popa susţine că aprobarea acestor candidaturi este şi ea nestatutară, pentru că statutul permite Reuniunii să desemneze, doar, pe viitorul preşedinte al Secţiunii Camerelor teritoriale (care, devine, automat, şi vicepreşedinte al CCIR).
Popa susţine că aceste decizii nestatutare vor altera rezultatele alegerilor programate pentru mâine şi cere instanţei ca, până la soluţionarea solicitării de anulare a deciziilor Reuniunii, să suspende aplicarea lor şi să suspende Adunarea generală programată pentru mâine.
Sistemul cameral este, în mod normal, o articulaţie importantă în mediul de afaceri, având menirea să faciliteze afacerile şi comunicarea dintre oamenii de afaceri, să fluentizeze informaţia necesară afacerilor, să sintetizeze într-o singură voce necesităţile specifice afacerilor reprezentându-le atât în faţa puterii politice cât şi faţă de similari din străinătate.
Dar, sistemul cameral este, în acelaşi timp, proprietar asupra unor active valoroase (CCIR îşi are sediul într-un palat uriaş pe malul Dâmboviţei, în centrul Bucureştiului), cât şi asupra unor afaceri bune (să amintim, doar, că deţine acţiuni asupra Romexpo). La acestea, speră să adauge marea afacere a Registrului Comerţului, confiscată de Guvernul Adrian Năstase şi de care actualul ministru al Justiţiei Monica Macovei a ţinut cu dinţii.
Din această perspectivă, preşedinţia CCIR poate deveni extrem de ispititoare pentru cineva care ştie să o metamorfozeze într-un instrument de înavuţire personală.
• Colegiul de Conducere CCIR
Colegiul de Conducere al CCIR, pentru care sunt programate alegerile de mâine, numără 50 de persoane (juridice şi fizice), între care se află: un preşedinte, şase vicepreşedinţi, douăzecişicinci de reprezentanţi ai camerelor teritoriale şi cinci membri de drept, angajaţi ai camerei. Lor li se alătură membri onorifici şi membri grupaţi pe două secţiuni - colectivi şi individuali.
Amintim, dintre membri, pe UCECOM, Bursa Română de Mărfuri, Dacia Piteşti, Siemens, Petrom, Connex, CEC.
• DOI JURIŞTI
• Babiuc - candidat cert
Victor Babiuc şi-a declarat public candidatura pentru preşedinţia CCIR, la alegerile programate pentru mâine.
Intenţiile sale de viitor au fost consemnate într-un Raport de activitate al Camerei, din care spicuim cele ce urmează.
CCIR are intenţia să construiască un sistem de comunicare care să facă posibilă constituirea sistemului cameral ca sistem de organizaţii.
Până la sfârşitul acestui an, CCIR va propune un sistem informaţional şi un mecanism de comunicare oferit de sistemul cameral tuturor membrilor săi, care să contribuie la reducerea costurilor activităţilor proprii.
CCIR intenţionează să creeze un sistem de relaţii cu mediul politic. Instituţia îşi propune să colaboreze, în permanenţă, cu comisiile economice, juridice, finanţe-bănci dar şi să comunice cu partidele politice, ministerele, agenţiile, consiliile judeţene şi celelalte instituţii ale administraţiei locale.
Camera de Comerţ şi Industrie va organiza, pentru anul viitor două mari conferinţe: o conferinţă naţională a oamenilor de afaceri şi o conferinţă dedicată comunităţilor de afaceri de la Marea Neagră.
Departamentele de comunicare ale CCIR vor dezvolta contactele cu organizaţiile patronale. Unul dintre vicepreşedinţi se va specializa în coordonarea relaţiilor cu organizaţiile de reprezentare a oamenilor de afaceri din ţara noastră.
Victor Babiuc este jurist şi a deţinut portofoliul de ministru al Apărării în Cabinetul lui Ciorbea, cu zece ani în urmă.
• Vlasov - candidat probabil
Toată istoria scandalurilor din sistemul cameral indică, precum foarte probabilă, candidatura lui Mihail Vlasov la preşedinţia CCIR, deşi, personal, domnia sa încă nu a anunţat-o public. Ieri, Mihail Vlasov nu a fost disponibil pentru vreo declaraţie. Programul său electoral nu este cunoscut neiniţiaţilor.
Conform afirmaţiilor lui Adrian Severin, Mihail Vlasov este membru al partidului lui Tăriceanu.
La 25 septembrie 2005, ziarul "BURSA" a scris:
"Avocatul Mihail M. Vlasov are o activitate îndelungată în înfiinţarea de societăţi comerciale în judeţul Iaşi, sute de firme înfiinţate în ultimii ani în judeţul Iaşi < îi poartă semnătura >."
Articolul vroia să semnaleze că Vlasov ştie să-şi valorifice poziţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, care înregistra societăţile pentru care tot el a prestat serviciile juridice de înfiinţare.
Dar, la momentul respectiv, încă nu se vorbea serios despre conflictul de interese.
O calitate indubitabilă a lui Vlasov este că nu se lasă...
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
