Academia a câştigat un proces început în urmă cu 13 ani

Durata unor procese reprezintă o problemă intens dezbătută. Pentru Academia Română, 13 (ani) nu a fost cu ghinion într-un astfel de proces maraton. Tribunalul Hunedoara a dat câştig de cauză Academiei Române într-un proces intentat în anul 2009 şi în care instituţia a cerut anularea a trei titluri de proprietate prin care două moştenitoare ale familiei Kendeffy solicitaseră punerea în posesie a mii de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine în Parcul Naţional Retezat. Decizia Tribunalului Hunedoara este definitivă şi menţine soluţia pronunţată de Judecătoria Haţeg ca instanţă de fond. Anunţul privind sentinţa finală pronunţată în acest proces a fost făcut de militanţii de la Agent Green: "După 13 ani de judecată, instanţa s-a pronunţat irevocabil în dosarul retrocedării din Parcul Naţional Retezat către moştenitorii familiei Kendeffy. Este vorba despre retrocedarea a câteva mii de hectare de teren, Tribunalul Hunedoara considerând că terenurile trebuie să rămână statului român. În anul 2005, două moştenitoare ale familiei Kendeffy au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe din Retezat. În 2006, o comisie constituită în baza unui ordin al Prefectului a emis titlurile de proprietate pentru cele două solicitante, stabilind că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile din Retezat, hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, terenurile pe care se află lacurile glaciare din Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele". Procesul a fost intentat de Academia Română în decembrie 2009, la Secţia Civilă a Judecătoriei Haţeg. Prin acest dosar, Academia Română a solicitat anularea unor titluri de proprietate emise de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara - Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara în favoarea a două moştenitoare ale familiei Kendeffy. În proces au avut calitatea de intervenienţi Statul român, dar şi mai multe comune din zona respectivă. Potrivit Agent Green: "Judecătoria Haţeg a stabilit că moştenitoarele nu puteau solicita şi nici nu erau îndreptăţite să obţină terenurile respective, deoarece statul român plătise despăgubiri, nu exista un certificat de moştenitor, iar una dintre solicitante nu avea cetăţenie română la data solicitării reconstituirii dreptului de proprietate. Soluţia nu a fost definitivă, iar un exemplar al sentinţei nu a fost semnat de magistratul care a pronunţat-o, deşi minuta şi exemplarul aflat în mapa de şedinţe au fost semnate, sentinţa fiind atacată cu recurs". Decizia Judecătoriei Haţeg a fost menţinută prin soluţia Tribunalul Hunedoara, care a respins ca nefondate recursurile civile declarate de către moştenitoare.