Acceptarea soiurilor transgenice de către UE nu ne afectează politica în domeniu

Ridicarea moratoriului european privind organismele modificate genetic nu va schimba cu nimic procedurile ţării noastre în ceea ce priveşte aprobarea pentru cultivare a soiurilor de plante modificate genetic (numite şi transgenice), afirmă Marian Verzea, directorul Staţiunii de Cercetări Agricole de la Fundulea. "Nu se va schimba nimic după ridicarea moratoriului pentru că respectăm toate cerinţele europene în ceea ce priveşte introducerea în cultură a plantelor modificate genetic", afirmă Marian Verzea.

În 1999, Uniunea Europeană a impus, pe considerente de securitate alimentară, un moratoriu de cinci ani asupra culturilor modificate genetic. Potrivit buletinului electronic "Euronews" al asociaţei clujene "Agroecologia", este foarte probabil ca, luna viitoare, Comisia Europeană să ridice moratoriul. Cu toate că producătorii europeni nu aveau dreptul (cu unele excepţii) să cultive plante transgenice, Uniunea Europeană importă, anual, sute de mii de tone de soia şi produse din soia modificată genetic. Ţara noastră este cel mai mare producător european de soia transgenică, iar o parte din recoltă este vîndută în UE.

• Viitorul plantelor modificate genetic depinde de acceptul consumatorilor

"Succesul plantelor transgenice, depinde de piaţă, de acceptul consumatorilor", arată Marian Verzea. Pentru a atenua impactul negativ asupra publicului, UE a introdus o legislaţie care delimitează produsele ce conţin OMG de restul alimentelor. Astfel, producătorii sînt obligaţi să scrie pe eticheta produsului dacă substanţele componente conţin mai mult de 0,9% OMG. De asemenea, autorităţile europene insistă asupra trasabilităţii recoltelor transgenice, din cîmp pînă la consumator.

SUA, ţara de unde provin cele mai mari companii din domeniul OMG, a încercat să se opună acestei măsuri, deoarece, în opinia experţilor de peste Ocean, ea este inutilă.

Pe de altă parte, grupurile de consumatori europeni au criticat Comisia Europeană pentru că, în opinia lor, trasabilitatea nu merge suficient de departe. Grupurile au solicitat şi trasabilitatea pentru produsele din carne, provenite din animale hrănite cu furaje transgenice. Argumentul acestor grupuri a fost că majoritatea culturilor transgenice sînt destinate furajării animalelor, nu consumului uman.