Raportul care investighează modul în care Bank of Cyprus a ajuns să deţină 9,7% din acţiunile Băncii Transilvania (BT), realizat de firma americană de consultanţă Alvarez&Marsal (A&M), la solicitarea Băncii Centrale a Ciprului, a fost depus la dosarul în care Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al BT, şi alţi bancheri sunt acuzaţi de manipulare a pieţei de capital şi spălare de bani.
Ieri a avut loc prima înfăţişare în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru judecarea recursului procurorilor în acest caz. Acuzaţii au fost achitaţi, până acum, atât de Tribunal, cât şi de Curţile de Apel.
Avocatul lui Horia Ciorcilă şi cei ai celorlaţi învinuiţi au solicitat un nou termen de judecată, ca urmare a faptului că raportul fusese depus la dosar într-un termen prea scurt pentru a putea să îl analizeze. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au propus aprobarea solicitării, iar judecătorii au stabilit un nou termen de judecată luna viitoare.
Horia Ciorcilă a fost trimis în judecată, în iulie 2010, de DIICOT Cluj pentru manipularea pieţei de capital, pentru că ar fi aflat informaţii privilegiate referitoare la intenţia Bank of Cyprus să achiziţioneze un pachet semnificativ de acţiuni emise de Banca Transilvania, iar, ulterior, ar fi vândut un număr important de titluri ale acestuia, prin intermediul unui vehicul înregistrat în Cipru, pe care îl controla.
Alături de domnia sa au mai fost trimişi în judecată Claudiu Silaghi, fondator şi fost vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al BT, Christoforou Georgios (General Manager la Bank of Cyprus România) şi Isaakidis Anastasios (fost Credit Risk Manager al băncii cipriote).
Ziarul BURSA a scris, în ediţia din 9 aprilie 2013, că autorităţile cipriote anchetează circumstanţele în care Bank of Cyprus (BoC) a ajuns să controleze 9,7% din Banca Transilvania.
Documentul, datat 26 martie 2013, şi solicitat de Banca Centrală a Ciprului pe 21 august 2012, arăta că dovezile prezentate în instanţele româneşti, la momentul respectiv, sunt inconsistente cu cele găsite de investigator.
La sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, procurorul general adjunct din Cipru, Ricos Erotocritou, declara în faţa unei comisii din Camera Deputaţilor de la Nicosia că investigaţia privind cumpărarea pachetului de acţiuni al BT de către BoC ajunsese într-un "punct critic". Oficialul cipriot mai preciza că autorităţile din ţara noastră au cerut asistenţa omologilor din statul insular, iar o delegaţie din România urma să sosească în Cipru în săptămâna respectivă, pentru a primi asistenţă cu privire la investigaţia proprie în acest caz.
Potrivit raportului A&M, Georgios Christoforou a declarat că relaţia BoC cu Banca Transilvania a început în 2006, când banca cipriotă şi-a deschis sucursala din ţara noastră. "Banca a avut de asemenea relaţii comerciale cu unul dintre fondatorii Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, din ianuarie 2007, prin prisma creditelor acordate companiilor cipriote deţinute de Ciorcilă", se arată în raport.
În a doua jumătate a anului 2008, Banca Transilvania avea nevoie de fonduri suplimentare şi a căutat o posibilă injecţie de capital din partea unui investitor strategic, arată A&M, care adaugă că BT a angajat Merrill Lynch să găsească potenţiali investitori. Au fost identificaţi şase, printre care şi Bank of Cyprus, iar procesul de "due-dilligence" a avut loc în aprilie 2009.
Conform Raportului A&M, pe 23 aprilie 2009, Georgios Christoforou a fost informat de Andreas Eliades, CEO al întregului grup Bank of Cyprus, că a semnat, împreună cu Lefkios Joannides, Managing Director la Joannides & Co. şi Yiannis Kypri, Group Chief General Manager, un acord confidenţial cu reprezentanţii BT, prin care BoC primea acces la informaţiile din baza de date pusă la dispoziţia potenţialilor investitori ai BT. Această oportunitate a fost denumită, în interiorul BoC, Operaţiunea "Beatrice".
Singura ofertă neangajantă pentru BT a fost depusă de Marfin Investment Group, însă aceasta nu a primit acordul Băncii Naţionale a României (BNR).
Deşi BoC se retrăsese oficial din procesul de investiţie în BT, în august 2009, BoC încă mai lua în considerare achiziţia de până la 20% din BT, potrivit corespondenţei electronice, analizate de Alvarez: "Un document intitulat «Draft Non-Paper on a possible Structure and Consideration for the acquisition of 20% strategic interest in Beatrice and subsequent Call Options» şi circulat între departamentul Fuziuni şi Achiziţii BoC şi consultanţi externi, pe 29 iunie 2009, a relevat un mecanism prin care BoC ar putea obţine 20% din acţiunile BT, în colaborare cu unul sau mai mulţi membri fondatori, şi «investitorul relevant» (n.r. Alvarez consideră că ar fi vorba despre BERD)".
Pe 16 decembrie 2009, BoC a anunţat că a cumpărat 9,7% din BT, pentru 58 milioane euro.
"Investiţia cipriotă a fost făcută printr-o serie de structuri care au mascat adevăratul acţionariat, o posibilă consecinţă pentru aceasta fiind limitarea impactului asupra preţului acţiunilor, întrucât piaţa nu era informată cu privire la interesul BoC de achiziţionare a unui procent semnificativ din Banca Transilvania", se arată în Raportul A&M.
Documentul mai precizează şi acordarea unui împrumut către un angajat BoC ca intermediar folosit în achiziţionarea de acţiuni de pe piaţă în numele băncii.