Acord istoric pe tema migraţiei

Migraţia a provocat una dintre crizele majore care au afectat Europa în ultimul deceniu. Au existat discuţii, proiecte, tensiuni, statele Uniunii Europene având abordări diferite în ceea ce îi priveşte pe cei plecaţi în căutarea unui nou cămin. Uniunea Europeană a ajuns la un acord istoric cu privire la modul în care statele membre vor gestiona o creştere bruscă a numărului de persoane care solicită azil în caz de război, dezastru natural sau urgenţă climatică, relatează The Guardian. Noile norme vor permite statelor din prima linie să accelereze soluţionarea cererilor de azil şi să mute rapid persoanele în alte ţări din Europa, evitând astfel repetarea situaţiei din 2015, când un milion de refugiaţi au venit în UE din Siria şi din alte ţări, iar unele ţări au acceptat mult mai mulţi solicitanţi de azil decât altele. Înţelegerea a fost agreată în această săptămână, punând capăt a trei ani de dispute între statele membre, în condiţiile în care cei 27 de lideri ai UE urmează să se reunească azi în oraşul spaniol Granada.

S-a ajuns la acord după ce Germania şi Italia şi-au depăşit conflictul pe care îl aveau, generat de abordările diferite ale guvernelor europene în ceea ce priveşte migraţia. "Este un pas comun înainte faptul că solidaritatea între statele membre este obligatorie în caz de criză", a scris pe X Annalena Baerbock, ministrul german de externe.

Italia a declarat, la rândul său, că Germania a "făcut un pas înapoi" în privinţa unui paragraf controversat care ar fi putut interzice autorităţilor italiene să folosească măsuri de urgenţă pentru a face faţă migranţilor salvaţi din mare de ONG-uri. "Acesta este un rezultat important pentru noi", a declarat un diplomat italian. Compromisul "a luat în considerare sugestiile noastre referitoare la umanitate şi ordine", a scris pe X ministrul german Annalena Baerbock. "Ne-am asigurat că standardele umanitare minime, cum ar fi accesul la educaţie şi asistenţă medicală, nu sunt slăbite în timpul unei crize. Pentru că fără umanitate în criză, nu există ordine", a spus ea. Spania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, a sperat să ajungă la un acord în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de interne care a avut loc joia trecută la Bruxelles, dar Italia a declarat în ultimul moment că nu va susţine acordul după ce două clauze au fost redactate pentru a satisface preocupările germane privind drepturile omului. Italia dorea o clauză care să permită încălcarea standardelor minime în centrele de detenţie în cazul unei creşteri a numărului de sosiri în caz de criză, lucru la care Germania s-a opus. De asemenea, Italia a atacat Germania în legătură cu sprijinul acordat ONG-urilor în operaţiunile de căutare şi salvare în Mediterana. Polonia şi Ungaria - care se opun cu fermitate găzduirii oricăror persoane sosite din Orientul Mijlociu şi Africa - au votat împotriva acordului, în timp ce Austria, Republica Cehă şi Slovacia, care au propriile reticenţe, s-au abţinut de la vot, iar decizia a fost adoptată cu vot majoritar. Noua reglementare trebuie să fie acum aprobată de Parlamentul European.

Principalul obiectiv al acordului a fost acela de a împărţi povara migraţiei la nivelul întregii Uniuni Europene, statele din prima linie "putând solicita măsuri de solidaritate şi de sprijin din partea UE şi a statelor sale membre", a declarat Fernando Grande-Marlaska Gomez, ministrul spaniol interimar al afacerilor interne. De asemenea, va exista un proces de înregistrare accelerată pentru solicitanţii de azil în situaţii de criză, statele membre având la dispoziţie doar patru săptămâni pentru a face formalităţile iniţiale înainte de a cere altor ţări să găzduiască persoane. Statul membru care oferă sprijin va prelua apoi responsabilitatea de a examina cererile de azil, proces care poate dura adesea ani de zile.

Săptămâna trecută, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johannson, a anunţat că 250.000 de persoane au ajuns în UE în acest an prin migraţie ilegală, dintre care aproape jumătate în Italia.

Liderii UE, inclusiv premierul olandez, Mark Rutte, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut tot posibilul pentru a se asigura că restul blocului comunitar îşi manifestă solidaritatea cu Roma.