Liderii ţărilor UE au ajuns, vineri dimineaţa, la un acord pe tema migraţiei, anunţă AFP, menţionând că acesta face referire la "platforme de debarcare" pentru migranţi, "centre controlate" şi o consolidare a frontierelor externe.
Liderii celor 28 de state membre UE îndeamnă la "explorarea rapidă" a conceptului încă vag de "platforme regionale de debarcare" a migranţilor salvaţi pe mare în largul Europei, în cooperare cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM), cu scopul descurajării traversării Mării Mediterane, conform news.ro.
Nicio ţară terţă nu s-a propus până în prezent să găzduiască asemenea locuri de primire a unor migranţi salvaţi pe apele internaţionale, unde este important să se deosebească imigranţii ilegali de solicitanţii de azil ce pot fi primiţi în UE, "cu respectarea dreptului internaţional".
Marocul şi Albania au anunţat deja că nu vor accepta asemenea centre, iar aceste locuri provoacă şi mai multe îndoieli în rândul ţărilor europene atât cu privire la contururile concrete ale unor "platforme", cât şi referitor la compatibilitatea cu dreptul internaţional a acestor debarcări în afara Europei.
Potrivit acordului, imigranţii salvaţi în apele europene vor putea să fie preluaţi în "centre controlate", pe teritoriul UE, de unde vor putea să fie repartizaţi în Uniunea Europeană în cazul în care sunt eligibili la azil şi expulzaţi către ţara lor în caz contrar.
Însă, înfiinţarea unor asemenea locuri, care să fie dotate cu mijloace europene, este lăsată la discreţia statelor membre şi, în acelaşi mod, împărţirea primirii lor ar urma să se facă "pe o bază voluntară".
Italia, care a salutat această propunere, nu a precizat dacă va înfiinţa asemenea locuri pe teritoriul său. Textul vorbeşte despre centre "controlate" şi nu "închise", cum propunea Franţa, fără ca sensul acestei nuanţe să fie clar.
Compromisul liderilor UE include un paragraf vizând lupta împotriva deplasărilor migranţilor între ţări din cadrul UE, fără să se aştepte o decizie cu privire la cazul lor în ţara în care au intrat pe teritoriul Uniunii, catalogate drept "mişcări secundare".
"Statele membre ar trebui să ia toate măsurile legislative şi administrative interne necesare în vederea contracarării unor asemenea mişcări şi să coopereze strâns între ele în acest sens", se arată în document.
"Mişcările secundare" se află în centrul unei crize între cancelarul german Angela Merkel şi principalul său aliat de dreapta în Guvern, CSU, care ameninţă să expulzeze în sudul Germaniei migranţi înregistraţi în altă parte, în lipsa unei soluţii europene.
Acordul prevede să fie crescute mijloacele Agenţiei europene a grănicerilor Frontex, căreia să i se aloce mai multe resurse financiare - fără să se dea cifre - şi un mandat mai larg. Documentul face referire totodată la consolidarea susţinerii Pazei de Coastă libiene şi îndeamnă "toate navele care operează pe Marea Mediterană" să respecte legile aplicabile şi să nu ridice obstacole în calea operaţiunilor Pazei de Coastă libiene.
Cei 28 au convenit să deblocheze a doua tranşă - în valoare de trei miliarde de euro - din fondurile destinate ajutorării refugiaţilor în Turcia şi să se alimenteze fondurile UE destinate Africii, în vederea luptei contra cauzei migraţiilor.
"Este necesar să se ajungă la un consens cu privire la Regulamentul de la Dublin (n.r. privind migraţia), pentru a fi reformat pe baza unui echilibru între responsabilitate şi solidaritate", se arată în acord, care nu stabileşte însă un calendar în vederea realizării acestei reforme.