Acordul-cadru pentru digitalizarea relaţiilor de muncă, în dezbaterea partenerilor sociali

Acordul-cadru pentru digitalizarea relaţiilor de muncă a fost lansat, ieri, în dezbaterea partenerilor sociali, în cadrul unui eveniment organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, la Palatul Victoria. Subsecvent acordului european semnat între cei 4 parteneri sociali europeni (SMEunited, Business Europe, ETUC şi CEEP) acordul cadru reprezintă angajamentul comun al partenerilor sociali din România privind digitalizarea relaţiilor de muncă în ceea ce priveşte noile oportunităţi de angajare, creşterea productivităţii, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă sau cele mai noi modalităţi de organizare a muncii.

Iniţiator al demersului naţional, CNIPMMR militează pentru modelarea pieţei muncii, digitalizarea aducând beneficii clare atât pentru IMM-uri cât şi pentru angajaţii acestora, în contextul în care forţa de muncă este într-o continuă schimbare iar integrarea cu succes a tehnologiilor digitale la locul de muncă trebuie să asigure cele mai bune rezultate pentru mediul de afaceri.

"La nivel european, acest acord-cadru a fost semnat în anul 2021 de organizaţiile umbrelă pentru patronatele şi sindicatele din toate cele 27 state membre, iar acum el trebuie dezbătut şi semnat de partenerii sociali din fiecare stat membru. Digitalizarea relaţiilor de muncă şi transformarea, prin digitalizare, a vieţii economice vor duce la o schimbare a pieţei muncii şi a relaţiilor dintre angajator şi angajat. Propunerea noastră, a CNIPMMR, este ca acordul cadru să fie semnat în forma adoptată la nivel european, fără nicio modificare, deoarece este o formă foarte bună", a afirmat, la începutul dezbaterii, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Reprezentantul antreprenorilor mici şi mijlocii din ţara noastră susţine că fiecare capitol din cele patru incluse în acordul-cadru privind digitalizarea relaţiilor de muncă prevede elemente cheie pentru viitorul relaţiilor din angajat şi angajator, pentru contractul de muncă, pentru formarea resurselor umane necesare, cu privire la utilizarea şi protecţia datelor cu caracter personal şi chiar referitor la intruziunea personală a Inteligenţei Artificiale.

"În ceea ce priveşte digitalizarea, conform unui studiu realizat anul trecut de CNIPMMR, reiese, din păcate, că Guvernul, universităţile, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale nu se numără printre principalele surse de informare ale antreprenorilor şi angajaţilor privind procesele inovaţionale. Antreprenorii îşi iau informaţia singuri. Mai mult, din datele noastre reiese că majoritatea IMM-urilor folosesc computerul şi internetul şi că 6 din 10 IMM-uri au o pagină de prezentare pe internet. Cu toate acestea, tehnologiile avansate, roboţii şi automatizările nu sunt încă adoptate larg de IMM-uri. Mai mult, în privinţa cheltuielilor efectuate cu formarea profesională, antreprenorii chestionaţi au spus că doar 2% din aceste cheltuieli sun alocate pregătirii angajaţilor pentru digitalizare şi inovare, deoarece resursele sunt limitate şi este foarte greu să faci acest lucru din surse proprii, când 7 din 10 companii folosesc resurse proprii. De aceea, considerăm că viitorul ar trebui să fie resurse de la autorităţile locale, centrale sau din fonduri europene pentru pregătirea angajaţilor în domeniul digitalizării şi inovării. Tot din studiul efectuat de noi, mai reiese că principale necesităţi ale antreprenorilor în domeniul digitalizării sunt modernizarea şi digitalizarea instituţiilor statului, deductibilitatea cheltuielilor efectuate de companii pentru digitalizare şi acordarea de vouchere pentru achiziţionarea echipamentelor IT. Aş dori, după dezbaterile care vor continua în perioada următoare, să semnăm spre sfârşitul acestui an acordul cadru pe digitalizarea relaţiilor de muncă", a spus Florin Jianu.

• Contractele din Revisal vor putea fi accesate din ghiseul.ro

Prezent la eveniment, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a arătat că în acest moment se lucrează la conectarea platformei ghişeul.ro cu baza de date Revisal, pentru ca fiecare utilizator al platformei respective să îşi poată vizualiza contractele de muncă din anul 2011 încoace.

"Digitalizarea este una dintre temele cu potenţial de coagulare a partenerilor sociali, care ajută antreprenorii, angajaţii şi statul prin transparenţa adusă, colectarea datelor, informaţiilor şi chiar a taxelor şi impozitelor şi prin creşterea economică. Noi, la Ministerul Digitalizării, am investit în platforma ghişeul.ro care în acest moment are peste 1,7 milioane utilizatori (n.red. - ieri pe platformă erau înregistraţi ca utilizatori activi 1.765.701 persoane fizice şi juridice) şi depunem un efort constant pentru adăugarea mai multor funcţionalităţi pe această plaformă. Cea mai recentă este cazierul judiciar online, document care acum poate fi scos în 3 minute în loc de o oră cât dura deplasarea, statul la coadă, depunerea cererii şi eliberarea lui la secţiile de poliţie. Acum am început procesul de conectare între ghişeul.ro şi baza de date a ITM, pentru ca fiecare utilizator activ din ghişeul.ro să aibă acces direct la contractele sale individuale de muncă începând deocamdată din anul 2011 şi până în prezent. (...) Prin viitoarea semnare a acestui acord cadru de digitalizare a relaţiilor de muncă vă asumaţi o chestiune de competitivitate. În actualul context european şi global privind competitivitatea, nu mai putem să ne permitem să stăm pe loc; suntem condamnaţi să facem transformarea digitală", a arătat ministrul Sebastian Burduja.

La rândul său, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale s-a referit şi el la accesarea Revisal direct de utilizatorii platformei ghişeul.ro şi a arătat că în domeniul digitalizării relaţiilor de muncă autorităţile centrale doresc realizarea unui hub informaţional prin interconectarea bazelor de date existente la Casa Naţională de Pensii, Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională de Plăţi şi Intervenţii Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi alte instituţii subordonate ministerului.

• Lipsa de încredere în sisteme a antreprenorilor şi angajaţilor, un impediment în implementarea rapidă a digitalizării

Dragoş Cristian Vlad, preşedinte Autorităţii pentru Digitalizarea României a precizat că abordarea actuală este aceea prin care digitalizarea se adresează cetăţeanului, se află în mâna acestuia.

"În urmă cu un an, la nivel naţional s-a intrat în şantier cu privire la digitalizare. Acum avem un catalog de servicii publice care poate fi extins, servicii care pot fi preluate şi de alte organizaţii, cum ar fi IMM-urile sau societatea civilă. Prin interconectarea sistemelor noastre cu cele europene, sperăm ca peste maximum trei ani, anumite documente necesare cetăţenilor în relaţia cu instanţele sau autorităţile din statele membre UE, să poată fi accesate de către cetăţenii români în oricare astfel de stat. În ceea ce priveşte digitalizarea, avem o finanţare directă pentru IMM-uri prin intermediul căreia dorim să construim o platformă educaţională pentru 2000 de companii mici şi mijlocii, platformă pe care se vor afla curricule referitoare la tehnologiile avansate. Adoptarea acestor tehnologii e foarte mică azi, din cauza lipsei de încredere şi a lipsei sistemelor pe care să fie folosite tehnologiile respective", a spus preşedintele ADR, care a menţionat că odată finalizat cloudul guvernamental poate fi o astfel de bază pentru noile tehnologii.

Domnul Vlad s-a referit şi la inteligenţa artificială, precum şi la internet of things:

"Instrumentele care folosesc Inteligenţa Artificială ne uşurează munca, ajută la creşterea productivităţii şi vor conduce către economia digitală şi către creşterea încrederii în sisteme şi în modalitatea de a face comerţ electronic. Într-adevăr, la finalul anului 2022, 60% din IMM-uri aveau pagină de prezentare pe internet, dar nu este suficient, deoarece ele trebuie să vină în zona online cu oferirea în sistem digital a serviciilor pe care le prestează. Ştim că încă nu există încrederea necesară, dar în privinţa Inteligenţei Artificiale noi creăm bazele de reglementare pentru că instrumentele digitale trebuie controlate de oameni. Robotizarea şi automatizarea proceselor duc la indicatori de performanţă mari, dar nu elimină factorul uman în câmpul muncii, ci îl dublează sau triplează pentru că este nevoie de control uman. Nu există riscul ca în următorii 10 sau 20 de ani să trecem la o societate complet automatizată deoarece toate aceste echipamente trebuie controlate de om".

Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României a mai spus că instituţia pe care o conduce va lansa în această vară o platformă unică pentru semnătura electronică prin care fiecare cetăţean va putea accesa servicii publice electronice, inclusiv în sistemul bancar. Platforma va avea elemente de identificare biometrică în condiţii de siguranţă.

"Practic, vom dobândi acel paşaport digital electronic cu care ne putem identifica în orice sistem electronic şi care implică o anumită trasabilitate", a spus Dragoş, Cristian Vlad, preşedintele ADR.

• Cristian Stănică, preşedintele CNSP: "Creşterea cu 10% a indicelui DESI va aduce o creştere cu 3% a PIB"

Cristian Stănică, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză a afirmat că majorarea indicelui DESI cu 10% va atrage o creştere de 3% a Produsului Intern Brut.

"Digitalizarea IMM-urilor stimulează ocuparea forţei de muncă şi va ajuta la consolidarea creşterii economiei şi rezilienţei economice. Între digitalizare şi creşterea economică există relaţie directă. Creşterea indicelui de digitalizare cu 10 puncte procentuale va duce la creşterea cu 3% a PIB. Apoi, dacă fondurile din PNRR vor fi absorbite şi proiectele implementate, pe un scenariu prudent, estimăm o medice de creştere de 0,9% a PIB-ului în fiecare an până în 2027", a spus Cristian Stănică, care a mai precizat că prognoza de iarnă arată pentru prima parte a acestui an o creştere economică de 2,8%.

În ceea ce priveşte IMM-urile, preşedintele CNSP a menţionat:

"IMM-urile reprezintă un sector important al economiei, caracterizat prin mobilitate, flexibilitate şi adaptabilitate, care sunt cei mai importanţi factori privind forţa de muncă. Din păcate, deşi IMM-urile reprezintă 99% din numărul agenţilor economici, doar 65% din locurile de muncă la nivel naţional sunt cele din companiile mici şi mijlocii. Din punct de vedere al valorii adăugate brute, adică al contribuţie la PIB, IMM-urile deţin sub 60%, iar una din explicaţii este că sectorul IMM-urilor din ţara noastră se situează sub media UE în privinţa digitalizării. Doar 33% din IMM-urile din ţara noastră au o bază minimă digitală", a spus Cristian Stănică.

• Pregătirea angajaţilor - esenţială pentru implementarea facilă a digitalizării

Partenerii sociali au precizat şi ei că este nevoie de digitalizarea relaţiilor de muncă, dar şi de pregătirea angajaţilor pentru noile tehnologii digitale.

Adelina Dabu, Head of Public Affairs al organizaţiei patronale Concordia a spus că este important ca procesul de digitalizare să fie demarat şi accelerat de partenerii sociali, adică de patronate şi sindicate.

"Un exerciţiu important cu privire la digitalizarea în câmpul muncii a fost introducerea semnăturii digitale în relaţiile de muncă, adică la semnarea contractelor de muncă, moment în care am constatat o lipsă de încredere din partea reprezentanţilor angajaţilor. Când vom reuşi să punem plasele de siguranţă necesară, atunci vom avea încredere între părţi. Dar până atunci, să refuzăm digitalizarea înseamnă să refuzăm dezvoltarea României şi acum nu ne putem asuma acest risc", a spus Adelina Dabu.

"Problema trebuie tratată cu mare atenţie pentru că suntem martorii unei noi revoluţii. Revoluţia a patra, digitalizarea, va avea efect în administraţie, în comportament şi în utilizarea de toţi cetăţenii, dar ea nu se poate face fără o pregătire a salariatului. Angajaţii trebuie pregătiţi, instruiţi şi aduşi la un standard necesar folosirii tehnologiei şi colaborării cu aceasta. Deocamdată încă stăm la ghişeu şi oamenii au reţineri cu privire la sistemul digital, din cauza temerii unui control total", a afirmat Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

Cert este că, aşa cum a precizat preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, după dezbaterile din perioada următoare, semnarea acordului-cadru privind digitalizarea relaţiilor de muncă ar fi primul eveniment de acest gen din ţara noastră după acordul-cadru semnat în anul 2008 (n.red. - privind contractul colectiv de muncă la nivel naţional).