ACUZAŢII GRAVE DE CORUPŢIE LA ADRESA AUTORITĂŢII BANCARE EUROPENE Cine îi supraveghează pe supraveghetorii bancari din Europa?

Scandalul Danske Bank, din jurul acuzaţiilor privind spălarea banilor din Rusia prin intermediul sucursalei sale din Estonia, s-a transformat, de câteva zile, în ceva mult mai grav.

Mai grav decât acuzaţiile de spălare a unor sume care s-ar fi ridicat până la 230 de miliarde de euro între 2007 şi 2014?

Da, deoarece implică acuzaţii grave de corupţie la adresa unei importante instituţii europene, Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

După cum se arată pe site-ul instituţiei, "EBA este o autoritate independentă a UE, care acţionează pentru asigurarea supravegherii şi reglementării prudenţiale eficiente şi consistente la nivelul întregului sistem bancar european".

Autoritatea Bancară Europeană, înfiinţată la 1 ianuarie 2011, "joacă un rol important şi în promovarea convergenţei practicilor de supraveghere şi are mandatul de a evalua riscurile şi vulnerabilităţile sistemului bancar din UE", după cum se mai precizează în misiunea instituţiei.

Atunci de ce a amânat EBA lansarea unei investigaţii oficiale până în februarie 2019? Oare s-ar fi realizat acest lucru dacă nu ar fi existat o cerere directă în acest sens din partea Comisiei Europeane?

Răspunsul a fost oferit recent de cotidianul danez Infomation într-o serie de articole referitoare la respingerea raportului privind spălarea banilor la nivelul Danske Bank de către con­ducerea EBA.

După cum se arată într-un articol de pe site-ul publicaţiei daneze Information, de la sfârşitul lunii trecute, "supravegherea Danske Bank şi a subsidiarei sale din Estonia de către autorităţile daneze şi estone a avut deficienţe aşa de mari încât s-au înregistrat patru încălcări ale legilor UE".

Deficienţele majore de supraveghere, cazurile de încălcare a legislaţiei UE şi recomandările au fost incluse în raportul realizat de comitetul care a anchetat cazul Danske Bank.

Acesta a fost condus de preşedintele EBA, Andrea Enria, al cărui mandat la conducerea EBA s-a încheiat la sfârşitul lunii trecute.

Noul preşedinte al instituţiei este Jose Manuel Campa, care anterior a fost Global Head of Regulatory Affairs în cadrul gigantului bancar Santander. Se pare că principiul "uşii rotative" încă funcţionează foarte bine în Europa şi nimeni nu pare să fie deranjat de un posibil conflict de interese.

Raportul a fost prezentat în faţa Consiliului Supraveghetorilor, principalul organ de decizie al EBA, care este format din preşedintele instituţiei şi cei 28 de conducători ai autorităţilor naţionale de supraveghere.

La o întâlnire din 16 aprilie 2019, majoritatea membrilor CS a votat pentru respingerea concluziilor raportului şi a recomandărilor. La vot au participat inclusiv conducătorii autorităţilor de supraveghere din Danemarca şi Estonia, deşi aceştia au reprezentat subiectul investigaţiei.

Conform articolelor din cotidianul Information, au fost 27 de voturi împotriva adoptării concluziilor şi recomandărilor raportului şi un singur vot pentru, iar publicaţia daneză subliniază că "cel puţin cinci dintre cei şase membri ai comitetului de anchetă au votat împotriva propriilor concluzii".

A doua zi, un comunicat de presă de pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară din Danemarca (FSA) arăta că "EBA nu a găsit motive pentru ca FSA sau Inspectoratul Financiar să fi încălcat normele UE", în timp ce directorul instituţiei, Jesper Berg, s-a declarat "foarte satisfăcut".

Ar mai fi ceva de spus? Ancheta EBA în cazul Danske Bank arată că dictonul latin "Cine îi supraveghează pe supraveghetori?" este mai actual ca niciodată, în condiţiile în care autorităţile europene sunt absolut convinse că totul se poate rezolva printr-o reglementare şi mai "stufoasă", ale cărei norme sunt aplicate de oameni aflaţi dincolo de orice suspiciune.

Europarlamentarul german Sven Giegold s-a declarat scandalizat de decizia EBA de a respinge raportul şi recomandările comisiei de anchetă.

"Prin votul împotriva recomandărilor comisiei EBA, supraveghetorii naţionali nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a acţiona exclusiv în interesul Uniunii Europene", a declarat Giegold.

După cum scrie tot cotidianul danez, Vera Jourova, comisarul european pentru justiţie, a criticat dur decizia EBA de "a-şi respinge propriul raport privind neregulile de la nivelul celor două autorităţi naţionale de supraveghere" şi a subliniat că "ancheta Danske Bank este departe de finalizare, indiferent de decizia EBA".

Comisia Europeană a lansat o procedură de încălcare a reglementărilor europene împotriva Danemarcei şi Estoniei, deoarece nu a fost implementată Directiva 849/2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, după cum a mai declarat comisarul Vera Jourova. Această directivă trebuie inclusă în legislaţiile naţionale ale membrilor UE până în iulie 2017.

Din păcate, decizia scandaloasă a EBA cu privire la cazul Danske Bank nu primeşte atenţia meritată în presa financiară internaţională, de parcă s-ar încerca ascunderea adevăratelor sale dimensiuni.

Financial Times a scris recent că "EBA se confruntă cu apeluri pentru reformare după renunţarea la ancheta împotriva Danske Bank".

"EBA este doar o reflectare a corupţiei care a devenit endemică în UE", în condiţiile în care "orice încercare de expunere a cazurilor de corupţie este îngropată şi ignorată", a scris un cititor FT pe marginea articolului.

Votul recent al Consiliului Supraveghetorilor de la EBA arată că singura cale de urmat este desfiinţarea instituţiei şi tragerea la răspundere penală şi materială a tuturor conducătorilor autorităţilor de supraveghere bancară din UE.

Oare mai crede cineva că "reformarea" EBA ar fi posibilă, iar în cazul unui astfel de "miracol", ar fi şi suficientă pentru asigurarea, când va fi nevoie, a încrederii cetăţenilor în sistemele bancare europene?