Aderarea la Schengen, mai aproape după acordul european privind noul pact pentru migraţie şi azil

Acordul la care au ajuns, ieri dimineaţă, reprezentanţii Parlamentului European şi reprezentanţii statelor membre în Consiulul UE pe pactul asupra azilului şi migraţiei reprezintă înlăturarea oricărui obstacol pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, afirmă deputatul european Dragoş Pîslaru, copreşedintele REPER. Acesta susţine că în acest moment Austria nu mai are niciun argument prin care să se opună aderării totale a celor două state la Spaţiul Schengen şi solicită guvernului Ciolacu şi preşedintelui Klaus Iohannis să se folosească de acest acord pentru ca românii să nu mai fie umiliţi la cozi interminabile şi economia României să nu mai aibă de suferit.

Dragoş Pîslaru a precizat: "De la Bruxelles mesajul este clar: niciun european nu trebuie discriminat în baza unei retorici electorale privind migraţia şi niciun stat membru nu poate să şantajeze UE pe această temă. Bucureştiul trebuie acum să acţioneze pentru ca mesajul acesta să se audă din ce în ce mai tare la Viena".

Conform Noului Pact privind migraţia şi azilul, care va intra în vigoare anul viitor, după aprobarea acordului de ieri în mod oficial de plenul Parlamentului European şi al Consiliului UE, ţările care nu se află la graniţa externă a Uniunii vor avea de ales între a accepta refugiaţi sau a plăti într-un fond al UE. De asemenea, sistemul de control preconizat va încerca să facă distincţia între cei care au nevoie de protecţie internaţională şi cei care nu au nevoie de ea. Persoanele ale căror cereri de azil au şanse reduse de reuşită, cum ar fi cele din India, Tunisia sau Turcia, pot fi împiedicate să intre în UE şi reţinute la frontieră, la fel ca şi persoanele considerate ca reprezentând o ameninţare la adresa securităţii.

Pactul mai prevede că migranţii cu cele mai mici şanse de a primi azil vor fi reţinuţi în centre pentru a putea fi trimişi mai repede în ţara de origine sau de tranzit. Această procedură se va aplica cetăţenilor din ţările pentru care rata medie de recunoaştere a statutului de refugiat în UE este mai mică de 20%.

În prezent, UE se confruntă cu o creştere a numărului de sosiri neregulamentare şi a cererilor de azil, care ar putea depăşi un milion până la 31 decembrie 2023, potrivit datelor Agenţiei UE pentru Azil (EUAA).