ADIO EXPLOATĂRII AURULUI LA ALBURNUS MAIOR Roşia Montană, inclusă în Patrimoniul UNESCO

Situl minier Roşia Montană a devenit parte a Patrimoniului Cultural al umanităţii şi a Patrimoniului mondial aflat în pericol, în urma deciziei de înscrierei luată, ieri, de Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO.

Decizia a fost luată în urma recomandării ICOMOS - Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor - care a susţinut înscrierea sitului şi în Patrimoniul mondial în pericol, deoarece în prezent nu există nicio certitudine că nu pot fi reluate activităţile miniere în zonă. De asemenea, ICOMOS a recomandat ca experţii să facă o vizită în zonă, să fie făcute recomandări şi controale, astfel încât "să fie întreruptă cât mai rapid autorizaţia pentru exploatare minieră".

"Înscrierea în Patrimoniul mondial în pericol reprezintă o oportunitate de a alerta comunitatea internaţională în privinţa siturilor în pericol", a subliniat raportorul din partea ICOMOS.

Nu au existat amendamente sau comentarii din partea niciunui membru al Comitetului Patrimoniului Cultural UNESCO în legătură cu propunerile făcute de ICOMOS.

Potrivit experţilor care au recomandat înscrierea sitului în lista Patrimoniului Mondial, Peisajul Cultural Minier Roşia Montană reprezintă "cel mai semnificativ, extins şi divers din lume, datând din perioada ocupaţiei romane a Daciei (106 - 127 î.Hr.)". În plus, conţine "cel mai reprezentativ exemplu de minerit subteran aurifer din lume".

Imediat după decizia respectivă, preşedintele Klaus Iohannis a scris pe pagina oficială de Facebook: "Salut includerea peisajului cultural minier de la Roşia Montană în patrimoniul umanităţii! Prin eforturi conjugate ale autorităţilor şi specialiştilor, Roşia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei".

La rândul său, deputatul social-democrat Mihai Weber, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a declarat: "Autorităţile locale, împreună cu reprezentanţii ministerelor cu atribuţii în domeniu au, cu atât mai mult acum, misiunea de a rezolva o parte dintre problemele încă existente la Roşia Montană. (...) Este nevoie de o abordare echilibrată şi responsabilă, care să îmbine nevoia de salvgardare a patrimoniului cultural moştenit, cu aspectele economice semnalate de comunitatea locală. Protejarea şi promovarea peisajului cultural şi mineritul responsabil sunt două elemente care nu se exclud şi pentru care, cu siguranţă, există soluţii administrative. Prezenţa Roşiei Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO este un motiv de mândrie naţională dar, cu siguranţă, şi un motiv de responsabilitate. Salvarea patrimoniului naţional este o datorie pe care o avem faţă de generaţiile viitoare şi care, aşa cum susţin mereu, nu trebuie să aibă culoare politică".

"Este victoria tuturor celor care, prin implicarea lor civică, au salvat una din cele mai de preţ comori ale istoriei vechi a românilor. Prin decizia de astăzi, comunitatea locală primeşte o şansă uriaşă pentru dezvoltarea şi - în acelaşi timp - conservarea patrimoniului. Acum va fi mult mai uşor de accesat finanţări pentru protejarea patrimoniului şi investiţii în activităţi economice, care să pună în valoare galeriile romane şi peisajul minier al localităţii", precizează USR PLUS, într-o postare pe pagina de Facebook a formaţiunii politice.

Procesul respectiv a demarat în septembrie 2016, la Paris, când situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista Patrimoniului UNESCO. Dosarul Roşia Montană, pregătit de fostul ministru al Culturii, Corina Şuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloş.

De altfel, fostul premier Dacian Cioloş a afirmat, ieri, că oamenii din Roşia Montană meritau această şansă de multă vreme.

"E o şansă unică la dezvoltare durabilă, o şansă pe care sper să putem să o exploatăm din plin. Este victoria tuturor celor care, prin implicarea lor civică, au salvat una dintre cele mai de preţ comori ale istoriei vechi a românilor. Însă dincolo de prestigiul de a fi parte a Patrimoniului UNESCO, este vorba în primul rând de găsirea unor soluţii economice şi sociale viabile şi durabile, de dezvoltare turistică. Toate acestea, gândite pe profilul zonei, vor aduce bunăstare pentru oamenii din regiune", a punctat europarlamentarul Dacian Cioloş, copreşedinte al USR PLUS şi preşedinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Comitetul Patrimoniului Mondial a decis, în iulie 2018, amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs între statul român şi compania canadiană Gabriel Resources privind exploatarea în zona respectivă.

La începutul anului 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Guvernul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

• Roşia Montană, între interesele canadienilor şi opoziţia societăţii civile

Amintim că în anul 1999 compania canadiană Gabriel Resources a obţinut o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania respectivă deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.

În perioada 2000-2007, în urma cercetărilor arheologice din Programul Naţional de Cercetare "Alburnus Maior", sunt scoase la iveală peste 15.000 de artefacte, necropole şi morminte romane. Una din cele mai valoroase artefacte este sistemul de transport al minereului cu ajutorul unor scripeţi de lemn, mecanism păstrat din epoca romană şi aflat in-situ.

În anul 2002, este finalizat Planul de Urbanism General (PUG) al comunei Roşia Montana care include proiectul minier, dar şi Planul Urbanistic Zonal, care a fost, ulterior, anulat în instanţă în urma plângerilor organizaţiilor neguvernamentale pentru protecţia mediului.

După adoptarea acestor planuri, în perioada 2002-2008, compania canadiană a cumpărat proprietăţi în zona proiectului, zeci de familii fiind strămutate şi relocate, şi a demarat procedura de obţinere a acordului de mediu la Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba.

Primul raportul de impact asupra mediului cu privire la viitoarea exploatare auriferă a fost depusă la ministerul de resort de compania canadiană în anul 2006, dar în anul următor, Ministerul Mediului a suspendat procedura de evaluare, pe care o va relua abia în 2010. Menţionăm că, în anul suspendării procedurii de evaluare, 2007, Ordinul Arhitecţilor din România a propus Ministerului Culturii înscrierea sitului de la Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO), în scopul protejării acestuia.

Cu toate acestea, în iulie 2011 Direcţia Judeţeană de Cultură Alba Iulia emite certificatul de descărcare arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, ceea ce echivala cu o undă verde pentru începerea lucrărilor. Documentul a fost anulat, ulterior, de instanţă.

În august 2013, guvernul Ponta 2 a aprobat şi trimis în Parlament un proiect legislativ ce ar fi dat posibilitatea exploatării sitului, chiar dacă o parte dintre obiectivele de la Roşia Montană sunt înscrise pe lista monumentelor istorice chiar de la începutul anilor '90. Gestul guvernului a fost taxat imediat de societatea civilă, zeci de mii de persoane protestând în stradă, în toamna anului 2012, sub sloganul "Uniţi, salvăm Roşia Montană". Acţiunile de protest zilnic au dus la respingerea de către Camera Deputaţilor, în decembrie 2013 a proiectului depus de guvernul Ponta. De aceea, în anul 2015, compania Gabriel Resources a dat în judecată statul român, canadienii invocând pierderi de aproape 4,5 miliarde dolari.

În februarie 2019, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale - ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depusă în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, printre care se număra şi Greenpeace CEE România.

În ultima lună cu privire la acest subiect au existat tensiuni în coaliţia de guvernare. Partenerii de la USR PLUS au ameninţat, în urmă cu câteva săptămâni, că îşi retrag miniştrii din şedinţa de guvern, dacă premierul Florin Cîţu va propune oficial retragerea dosarului Roşia Montană de la UNESCO. Conform unor surse din USR PLUS citate în mass-media, prim-ministrul Florin Cîţu, dar şi liderul PNL, Ludovic Orban, ar fi pledat în coaliţie pentru retragerea dosarului Roşia Montană pe motiv că statul român riscă să piardă procesul de arbitraj cu Gabriel Resources, dar ar fi invocat şi o serie de probleme de legalitate la întocmirea dosarului.