Impozitele pe locuinţe vor creşte cu până la circa 30%, conform noului Cod Fiscal, după cum a anunţat, ieri, Adrian Vascu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), care a subliniat că, aşa cum s-a întâmplat şi până în prezent, calculul va fi realizat de către autorităţile locale.
Problema apare în cazul sediilor de firme din apartamente, fiind imposibil ca evaluatorii să evalueze un imobil cu funcţiune mixtă - rezidenţială şi nerezidenţială. Astfel, contribuabilii vor putea să-şi încadreze singuri clădirea în una din categorii, în funcţie de care vor plăti impozitul.
"Contractul de închiriere/comodat va reprezenta elementul principal care va sta la baza deciziei de încadrare într-una dintre cele trei categorii (n.r. rezidenţială, nerezidenţială sau mixtă)", potrivit lui Adrian Vascu, care a subliniat: "Doar în situaţia în care apartamentul va fi clasificat ca nerezidential, vor creşte impozitele faţă de anul anterior (poate fi şi mai mult de 10 ori). Foarte probabil, această cheltuială suplimentară va fi recuperată din chirie".
Domnia sa a explicat: "La persoanele fizice, după părerea mea, în momentul în care o singură cameră din apartament este folosită de un PFA sau o microîntreprindere, este vorba despre o clădire rezidenţială şi se impozitează după regula de rezidenţial la persoană fizică. Dacă este folosită camera declarată cu activitate, prima întrebare este dacă poate fi delimitată distinct suprafaţa.
Evaluatorul poate să evalueze o cameră dintr-un apartament prin cost? Nu poate, întrucât pentru a-şi putea desfăşura activitatea acolo are nevoie şi de o cotă de utilităţi. Această situaţie se încadrează în categoria în care suprafeţele nu sunt indentificabile distinct. Se mută la articolul din cod care face referire la cine plăteşte utilităţile".
Pentru clădirile nerezidenţiale de genul birourilor, spaţiilor comerciale, hotelurilor, benzinăriilor etc., care aparţin persoanelor fizice, impozitul va creşte faţă de anul anterior.
Impozitul pe clădiri nu se va mai raporta la valoarea de inventar din bilanţ, valorile impozabile fiind utilizate doar în relaţia cu autorităţile locale.
"Pentru clădirile existente în patrimoniu la 31.12.2015, valoarea impozabilă va putea fi actuala valoarea impozabilă (adică cea înregistrată în prezent în evidenţele autorităţii locale) sau valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare. Alegerea este a contribuabililor", menţionează domnul Vascu.
Printre altele, domnia sa a precizat că, în cazul în care optează pentru varianta realizării raportului de evaluare, contribuabilii vor pune la dispoziţia evaluatorilor lista cu clădirile pentru care datorează impozit pe clădiri: "Valorile impozabile ale clădirilor nerezidenţiale aparţinând persoanelor fizice precum şi valorile impozabile ale clădirilor, atât rezidenţiale cât şi nerezidenţiale, aparţinând persoanelor juridice, vor fi puse la dispoziţia autorităţilor locale de către contribuabili. Fiecare administraţie locală va primi câte un raport de evaluare pentru toate clădirile deţinute de către contribuabil în raza administrativ teritorială a autorităţii locale respective. Scăderea valorilor impozabile nu înseamnă neapărat că rezultatul evaluării este greşit".
Autorităţile locale pot verifica rapoartele de evaluare numai prin intermediul unui evaluator autorizat care deţine specializarea "Verificarea evaluărilor" (VE-EPI), care este angajat sau colaborator al autorităţii locale respective.
1. Nici cu 300% nu ar fi mult
(mesaj trimis de eu în data de 09.12.2015, 08:34)
Impozitele pe locuinte sunt ridicole in Romania in comparatie cu orice tara din UE. Cresterea impozitarii ar face ca speculantii de apartamente sa se gandeasca de doua ori, ar fluidiza proprietatile si in ultimul rand ar aduce bani la bugetele locale. Un sistem cerebral de impozitare ar fi mai mult decat benefic insa in ultimii 25 de ani interesele imobiliare ale mafiotilor au triumfat. Am putea importa ad literam legislatia din Suedia sau Olanda micsorand la 1/2 sau 1/4 valoarea impozitului.
1.1. Poate pentru unii (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 09.12.2015, 12:21)
Dar pentru pensionarii cu 6-700 lei pe lună, să plătească 300 în loc de 100 de lei pe an pentru apartamentul lor, este mult. Cred că trebuie să se ajungă la acel 3x într-un timp mai lung, poate 10 ani.
1.2. Vorbeam de principiu, Cristi (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de eu în data de 09.12.2015, 13:27)
Philip Kotler explica intr-o carte dinamica locuintelor din Manhattan. Locuintele foarte scumpe sunt inchiriate de tineri profesionisti (cu profesii liberale preponderent) care pot plati chirii foarte mari din necesitatea de a fi aproape de City. Pe masura ce inainteaza in varsta si apar copii, necesitatea de mai mult spatiu ii muta in suburbii unde chiriile pe suprafata sunt mai mici iar atunci cand ies la pensie se muta inspre zone mai linistite unde chiria este tot mai mica. Americanii sunt insa o natie care a evoluat in capitalism si care in evolutia sa a folosit ratiunea mecanismelor de cere si oferta. Nevorbind aici de sistemele/zonele de rent-control putem sa gandim ca intr-un mod rational pot exista sisteme de reducere a taxelor pentru suprafete decente 30-70 metri patrati care sunt suficiente nevoilor de baza ale unei familii de pensionari/tineri cu venituri reduse. Sisteme sociale de reducere a taxelor/chiriei exista peste tot, si in UE, si in SUA si in China si este normal sa existe si la noi. Buna credinta sa fie :).
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 09.12.2015, 13:36)
De acord.