ADVERTORIAL Ordonanţa Austerităţii - o lovitură pentru economia României! Iată soluţiile alternative!

Ordonanţa Austerităţii, adoptată recent de Guvernul României, este un act ilegal şi neconstituţional. Conform Codului Fiscal, orice modificare a regimului fiscal trebuie să fie anunţată cu cel puţin şase luni înainte de aplicare, pentru a asigura predictibilitatea economică.

Guvernul nu are dreptul să adopte prin ordonanţă modificări fiscale esenţiale, acestea fiind atributul exclusiv al Parlamentului, aşa cum prevede Constituţia României. Prin urmare, această măsură reprezintă o încălcare flagrantă a principiului separaţiei puterilor în stat şi a dreptului Parlamentului de a legifera.

Mediul de afaceri este din nou atacat prin creşterea taxelor, în special în sectoare cheie precum construcţiile, IT-ul şi agricultura. În ultimii patru ani, impozitul pe dividende a fost dublat, iar acum, Guvernul a impus creşteri semnificative ale taxelor salariale în construcţii, IT şi agricultură. Aceste sectoare nu doar că sunt esenţiale pentru economia României, dar au contribuit semnificativ la relansarea economiei după criza din 2008. Impunerea unor astfel de măsuri nu face decât să afecteze investiţiile şi să pună în pericol locurile de muncă, ceea ce, pe termen lung, va duce la stagnare economică.

În ceea ce priveşte încasările de la buget, Guvernul prognozează creşteri derizorii de sub 5 miliarde de euro pe an, în condiţiile în care costurile suplimentare pentru afaceri depăşesc cu mult aceste estimări. În realitate, aceste taxe suplimentare nu vor aduce veniturile promise, deoarece firmele nu vor avea de unde să le plătească. Anul trecut, autorităţile au prognozat creşteri semnificative ale încasărilor şi au făcut împrumuturi pe baza acestor estimări false, însă realitatea economică va dovedi rapid că aceste măsuri nu vor genera încasările aşteptate.

Construcţiile, un sector esenţial pentru România, au fost unul dintre principalele motoare ale economiei după criza din 2008, contribuind la angajarea a sute de mii de români şi atragerea de capital din diaspora. O soluţie reală ar fi fost creşterea bazei de impozitare prin lansarea unui program naţional de construcţie de locuinţe sociale, cu dobânzi reduse atât pentru investitori, cât şi pentru cumpărători. Aceasta ar fi generat un impact economic de aproximativ 10 miliarde de euro pe an, cu cel puţin 3 miliarde de euro ajungând la bugetul de stat, în plus faţă de stimularea altor industrii conexe, cum ar fi producţia de materiale de construcţii.

Domeniul IT, care aduce în România aproximativ 10 miliarde de euro anual, este puternic globalizat şi extrem de sensibil la schimbările fiscale. Creşterea taxelor în acest sector va reduce atractivitatea României ca destinaţie pentru investiţii în tehnologie şi va contribui la creşterea deficitului comercial. Valuta adusă de acest sector este extrem de utilă în reducerea deficitului comercial, acoperind o parte semnificativă din importuri. Mai mult, mulţi angajatori vor căuta paradisuri fiscale mai favorabile, iar retragerea marilor corporaţii din România ar însemna pierderi substanţiale la bugetul de stat.

Agricultura, în mod similar, nu este sprijinită de măsurile guvernamentale. Fermierii români primesc subvenţii mult mai mici comparativ cu colegii lor europeni, iar locurile de muncă din mediul rural sunt puţine. Investiţiile în zootehnie şi prelucrarea materiilor prime în satele româneşti ar putea contribui semnificativ la creşterea economică. Un program sustenabil de susţinere a producţiei alimentare şi zootehniei, finanţat prin fonduri nerambursabile, ar putea adăuga peste 6 miliarde de euro la PIB-ul României, cu o treime din această sumă, adică aproximativ 2 miliarde de euro, ajungând la bugetul de stat sub formă de taxe. Aceste investiţii ar duce şi la crearea a peste 300.000 de locuri de muncă în mediul rural.

Măsurile propuse în ordonanţa de austeritate privind cheltuielile de la buget sunt superficiale şi nu răspund nevoilor reale ale economiei. Guvernul se concentrează pe tăierea unor sporuri care, de fapt, nu există sau sunt minore, şi pe finanţarea partidelor politice, modificând doar limitele minime şi maxime ale acestora, fără a elimina cu adevărat pensiile speciale pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene. Aceste măsuri nu fac decât să ascundă adevărata problemă: un sistem administrativ supradimensionat şi ineficient, care continuă să consume resurse fără a aduce beneficii concrete.

Era nevoie de măsuri mult mai ambiţioase pentru a reduce numărul de angajaţi din sectorul public cu aproximativ 300.000 de persoane în următorii cinci ani şi pentru a muta o parte dintre aceştia în mediul privat, unde adevărata valoare adăugată poate fi generată. În plus, reforma administrativă, care ar presupune reducerea cu două treimi a numărului de instituţii publice, inclusiv primăriile, ar fi dus la economii reale de aproape 10 miliarde de euro anual. Aceste economii, lăsate în economia reală, ar fi generat o creştere a PIB-ului de aproximativ 30 de miliarde de euro şi ar fi adus venituri suplimentare la bugetul de stat de 10 miliarde de euro. Astfel, nu doar că s-ar fi obţinut economii, dar s-ar fi stimulat o creştere economică sustenabilă pe termen lung.

Guvernul poartă vina expansiunii monetare nesusţinute de creştere a producţiei, ceea ce a dus la dublarea preţurilor în ultimii patru ani, distrugând puterea de cumpărare a bătrânilor cu pensii mici. La aceştia, decizia nu este dacă renunţă la vacanţe de lux sau la diverse plăceri, aşa cum se întâmplă cu cei cu pensii speciale, ci dacă renunţă la masă, pastile sau haine. Îngheţarea pensiilor reprezintă o încălcare a legii ce garantează păstrarea puterii de cumpărare prin actualizarea cu inflaţia. Practic, Guvernul taie din banii bătrânilor, îi trădează, în loc să susţină reformele reale.

AUR susţine o dezvoltare economică durabilă, o administraţie care să susţină mediul de afaceri, extinderea bazei de impozitare cu afaceri mai multe şi mai prospere, salariaţi mai mulţi şi cu venituri mai mari, creşterea producţiei, susţinerea exporturilor şi atragerea investitorilor străini printr-o fiscalitate corectă. Este esenţial să construim un cadru economic favorabil pentru ca România să devină un pol de dezvoltare în regiune, bazat pe politici economice sustenabile şi echitabile pentru toţi cetăţenii.