Aerul Europei, afectat de praful saharian

Praf, căldură, ploi torenţiale, acestea sunt câteva dintre ingredientele verii europene 2023. Calitatea aerului în sudul Europei, în special în Spania, este afectată la începutul săptămânii de un transport major de praf din Sahara care a început în weekend, a anunţat observatorul european Copernicus. "Acest praf are un impact asupra calităţii aerului în cea mai mare parte a vestului Mediteranei şi în special în Spania, unde sunt prognozate niveluri ridicate de PM10 (particule cu diametrul mai mic de 10 micrometri) în cea mai mare parte a ţării, cu un vârf în regiune pe 11 iulie", potrivit buletinului Serviciului Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS). "Anumite părţi din Italia şi din sudul Franţei sunt de asemenea vizate de această prognoză", a adăugat acesta. "În regiunile cele mai afectate, PM10 vor depăşi pragul mediu de expunere pe 24 de ore de 50 µg/m3 stabilit pentru Uniunea Europeană pentru acest tip de poluant", a precizat Copernicus. "Transportul de praf deasupra Spaniei coincide cu un val de căldură care afectează ţara, ambele fenomene fiind alimentate de aerul cald provenind din Sahara", explică observatorul. Pe lângă colorarea cerului în portocaliu sau roşu, acest praf provenit din furtunile de nisip din Africa de Nord poate afecta sănătatea oamenilor, agravând problemele respiratorii şi cardiovasculare, dar şi producţia de energie, reducând randamentul panourilor solare, aminteşte Copernicus. Cu toate acestea, aceste pâcle de nisip sunt mai puţin toxice decât particulele ultrafine produse de traficul rutier, de încălzirea cu lemne, cărbuni sau de incendii. Furtunile de nisip şi de praf afectează în principal persoanele care locuiesc în regiunile aride sau semiaride din Africa de Nord, din Peninsula Arabică, Asia Centrală şi China, reprezentând "o ameninţare gravă pentru sănătate", potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale.

• "Era omului"

Creşterea concentraţiei de gaze cu efect de seră, omniprezenţa microplasticelor, "poluanţii eterni", dispariţia unor specii de animale, milioane de telefoane mobile aruncate: toate acestea reprezintă dovada că lumea a intrat în Antropocen, "Era omului", la jumătatea secolului XX, potrivit cercetătorilor care susţin această teorie. Jan Zalasiewicz, un geolog britanic care a condus grupul de lucru asupra Antropocenului, întrebat dacă mai există un loc pe Pământ fără urme ale prezenţei omului a răspuns: "Este dificil de găsit un loc mai îndepărtat decât gheţarul Pine Island din Antarctica". Chiar şi aşa, în urmă cu câţiva ani, când în acest loc au fost realizate foraje la adâncime în gheaţă au fost găsite urme de plutoniu - precipitaţii radioactive în urma testelor nucleare realizate la mii de kilometri distanţă în 1945. Pentru Zalasiewicz, aceşti radionuclizi reprezintă, poate, "cel mai clar semnal" al începutului Antropocenului. Chiar dacă "nu lipsesc opţiunile în această chestiune", după cum a precizat el. Grupul său de lucru îşi va anunţa decizia, situl unde se află "vârful de aur" ("golden spike"), marcajul de referinţă al unei noi ere geologice. Însă, va mai dura până când comunitatea geologică mondială va oficializa această alegere, care ar marca sfârşitul Holocenului. Un semn evident al acestei schimbări: creşterea rapidă a concentraţiei de emisii de gaze cu efect de seră care încălzesc atmosfera planetei. Totul s-a schimbat "când omul a dezvoltat tehnologia de extracţie", ceea ce Jan Zalasiewicz numeşte "energie solară fosilizată, sub formă de petrol, cărbune şi gaz". Omenirea a consumat mai multă energie din 1950 până acum decât în ultimii 11.700 de ani ai Holocenului. O energie care a asigurat o dominaţie fără precedent pe Pământ, susţinând o creştere demografică exponenţială. Oamenii reprezintă în prezent 34% din biomasa (masa totală) a tuturor mamiferelor terestre, iar animalele lor din crescătorii 62%, conform unei estimări din 2018. Animalele sălbatice în viaţă reprezintă doar restul de 4% din biomasa totală. Doar puii de crescătorie reprezintă două treimi din masa păsărilor de pe planetă, potrivit geologului britanic. Cercetătorii estimează că masa tuturor fiinţelor vii de pe Pământ este depăşită de cea a obiectelor fabricate de om - aşa-numitele obiecte "tehno-fosile". Cu generaţii care se succed şi devin rapid desuete, telefoanele mobile "vor face parte din bilanţul Antropocenului", potrivit cercetătorilor.

În cazul microplasticelor, acestea se găsesc în prezent chiar şi pe cele mai înalte vârfuri şi pe fundul oceanelor.

Opinia Cititorului ( 1 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.07.2023, 13:43)
Lumea intreaga, statele, inclusiv UE si America trebuie sa abandoneze gogorita referitoare la "carbon, gaze cu efect de sera" si altele pe care le folosesc ca mijloc de presiune si control a vietii economice si sociale a statelor.
Statele lumii trebuie sa-si indrepte eforturile intr-o unitate deplina inspre adevaratele modalitati prin care clima de pe Tera poate fi normalizata. Razboiul din Ucraina trebuie sa inceteze si fondurile de acolo trebuiesc directionate pentru realizarea lucrarilor care pot schimba in bine clima de pe glob.
Marii miliardari ali lumii trebuie sa abandoneze activitatile care afecteaza clima si se alature si ei acestui efort.
Omenirea s-a lansat pe o cale care, desi benefica, se vede ca nu este indeajuns de importanta si ca aceasta nu reprezinta parghia prin care se poate opri degradarea conditiilor de clima de pe Tera si mai ales prin care clima pe Tera poate fi poate fi normalizata,
Omenirea nu trebuie sa se ocupe de "soare". Nu acolo este solutia.
In primul rand omenirea trebuie sa revada efectul transportului aerian asupra climei. Si de la poluarea cu reziduri de ardere incandescente pana la poluarea sonora, toate trebuiesc analizate cu responsabilitate. Anumite reglementari in acest domneiu cu siguranta vor fi vizibile si vor imbunatatii clima.
Apoi, omenirea trebuie sa-si indrepte atentia catre "cuptoarele lumii", catre marile intinderi de nisip care in realitate sunt cele care determina clima pe glob.
Ce este de facut?
Asadar, lumea intreaga trebuie sa inceapa sa adune peturi si plastice, inclusiv marea insula de plastic din Pacific trebuie adunata. Din aceste plastice, precum si din resurse, lumea trebuie sa produca folie.
Zonele din marile cuptoare ale lumii care pot fi amenajate in asa fel incat sa retina apa, deci au forma concava sau sunt vai largi trebuiesc nivelate si impermeabilizate cu folie din plastic, peste care sa se astearna un strat de nisip de pana la un metru.
De la ocean tredbuiesc construite conducte magistrale prin care apa sa fie pompata spre aceste lucrari. Apoi toate aceste "depresiuni sau vai" trebuiesc inundate cu un strat de apa. Ideal ar fi ca pe malul oceanului adiacent acestor zone sa fie instalate panouri solare care sa desalinizeze apa si sa o pompeze spre lucrari .
. Este o munca faraonica, imensa, dar asemenea efort uman nu este imposibil.
Cu siguranta ca prin implicarea tuturor statelor in masura capacitatii lor economice in 2-3 ani mare parte din deserturile care astazi reprezinta o amenintare la adresa existentei umanitatii, vor devenii pline de lacuri, minunate obiective turistice, racoroase vizitate de toata lumea.
Prin umplerea sau golirea acestor lucrari va fi posibil sa fie controlata incalzirea aerului de acolo si nu va mai fi posibila nasterea cupolor de foc care astazi topesc Europa, America, China si... si lumea va putea supravietui.
Asadar, Sahara, Nordul arid al Africii pana in Irak,nordul Mexicului si desertul Mojave, desertul Gibson din Australia si alte "cuptoare" trebuiesc umplute cu lacuri, chiar sarate si Tera va fi salvata.