AFF a organizat Conferinţa naţională a Organizaţiilor şi Întreprinderilor de Economie Socială din România

Aproximativ 203.000 de persoane considerate forţă de muncă potenţială suplimentară erau inactive în România, în 2021, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). În acest context, la o distanţă de aproape doi ani, o evaluare realizată de OCDE despre situaţia în care se află piaţa muncii din plan local a concluzionat că o mare parte a populaţiei este detaşată de piaţa formală a muncii. Mai precis, unele grupuri (respectiv persoanele cu un nivel de educaţie scăzut, femeile, tinerii şi romii) rămân expuse unui risc semnificativ de sărăcie şi excluziune socială.

Acesta a fost doar unul dintre subiectele abordate în cadrul celei de-a doua ediţii a conferinţei naţionale a Organizaţiilor şi Întreprinderilor de Economie Socială din România, pe tema - "Inserţie socio-profesională a persoanelor din categorii vulnerabile prin economia socială", organizată de Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, alături de Asociaţia Ateliere Fără Frontiere (AFF), în parteneriat cu Reţeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserţie (RISE).

"Multe dintre familiile acestor persoane trăiesc din ajutorul social, insuficient asigurării unui trai decent. De aceea se regăsesc în rândul celor afectaţi de sărăcie. Încadrarea lor pe piaţa muncii este calea cea mai bună de a le asigura ieşirea din sărăcie, independenţă, siguranţă financiară şi un sentiment de apartenenţă. Suntem aici pentru că ne pasă. Sunt atâţia oameni excluşi din piaţa muncii care pot lucra şi care pot face parte din societate prin muncă", a declarat Damien Thiery Directorul Ateliere Fara Frontiere. "Zeci de refugiaţi din Ucraina care îşi doresc să lucreze, dar au nevoie de o abordare holistică socială şi profesională. Vrem ca împreună să oferim soluţii acestor persoane pentru o viaţă mai bună."

Printre altele, conferinţa a abordat provocările actuale de pe piaţa muncii din România, necesitatea activării forţei de muncă potenţiale din România şi problematica persoanelor greu şi foarte greu ocupabile prin identificarea de politici şi acţiuni la nivel central, cu implementare funcţională la nivel judeţean şi local.

"România nu mai este o ţară săracă. Suntem o ţară dezvoltată, a zecea economie a Europei şi vrem să ne dezvoltăm şi mai mult. În prezent, ne permitem să ajutăm persoanele vulnerabile să se reintegreze pe piaţa muncii. Capital avem, există în România. Avem chiar şi investiţii străine. Dintr-o ironie a sorţii, ceea ce se întâmplă la nivel global, în prezent, face ca România să devină o ţară atractivă la nivel global pentru investitorii străini. Avem tehnologie şi companii care au acces la această tehnologie", a spus Radu Burnete, director executiv Confederaţia Patronală Concordia. "Datele sunt îngrijorătoare, întrucât, între 2020-2021, în România erau 12 milioane de persoane apte de muncă, cu vârstă cuprinsă între 15-64 de ani. Dintre acestea, 8 milioane lucrează. Ceea ce înseamnă că avem peste 4 milioane de persoane inactive. Care este planul nostru, al României, pentru a integra aceste 4 milioane de persoane pe piaţa muncii? Fără forţă de muncă, în acest ritm, advers pe toate planurile, România îşi va atinge repede limita creşterii economice", a adăugat Radu Burnete.

Potrivit spuselor sale, dacă nu se reuşeşte activarea acestei părţi a populaţiei, creşterea economică pe care România şi-o doreşte nu se va materializa, pentru că "degeaba ai bani şi tehnologie dacă nu ai oameni care să muncească". "Ne dorim să punem în lumină acele persoane din categorii vulnerabile, încă puţin angajabile din populaţia României şi să căutăm împreună soluţii concrete şi direcţii de acţiune viabile care să le aducă pe acestea pe piaţa muncii. Tranziţia persoanelor inactive către un statut de angajat le permite acestora să-şi îmbunătăţească condiţia socio-economică, să devină contribuabili respectaţi şi să facă astfel parte pe deplin din societate", a continuat directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

La rândul său, prezentă la eveniment, Ancuţa Vameşu, Preşedinte Reţeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserţie prin Activitate Economică (RISE România), a spus că sectorul economiei sociale (care grupează Asociaţii şi Fundaţii, case de ajutor reciproc, cooperative şi întreprinderi sociale) este unul important, cu o contribuţie de aproximativ 2% la Produsul Intern Brut şi cu peste 170.000 de lucrători. Astfel, sectorul oferă locuri de muncă multor lucrători vulnerabili - care, în alte condiţii ar fi inactivi, lucrători informali sau zilieri. "Mai sunt, însă, multe de făcut pentru ca economia socială să îşi dea întreaga măsura a potenţialului său, în combaterea sărăciei atât de prezentă în ţara noastră", a concluzionat Ancuţa Vameşu.

De asemenea, Marcel Miclău, Secretar general ANOFM, a precizat că economia socială nu reprezintă doar ocuparea persoanelor din categorii vulnerabile, ci şi servicii sociale de calitate în comunităţi care vin să sprijine incluziunea socială a celor care sprijină persoanele cu vulnerabilităţi, cum sunt părinţi bolnavi, vârstnici singuri sau persoane cu handicap.

Totodată, în cadrul evenimentului s-a discutat despre rolul şi implicarea autorităţilor şi serviciilor publice, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale şi de ocupare, precum şi despre rolul economiei sociale, în apropierea lucrătorilor vulnerabili de piaţa convenţională a muncii şi despre creşterea gradului de ocupare.

"Recent adoptată de Consiliu, recomandarea privind condiţiile cadru pentru economia socială are menirea de a ajuta statele membre să dezvolte un cadru legal şi politic necesar pentru a debloca întregul potenţial al economiei sociale. În acest context, Legea Economiei Sociale din România poate fi un instrument puternic. Şi, pentru a o transforma într-o poveste de succes, sunt necesare măsuri de sprijin eficiente care să susţină întreprinderile sociale să înceapă şi să-şi dezvolte activităţile, promovând în acelaşi timp atitudini pozitive faţă de economia socială. Fondul Social European Plus va juca un rol cheie în acest demers", conchide Brigitte Fellahi-Brognaux, Director Unitatea Antreprenoriat Social şi Incluziv, Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, Comisia europeană.

"Este îmbucurător să căutăm împreună metode inovatoare prin care să reuşim să oferim un sprijin real celor care se confruntă cu dificultăţi în a-şi găsi un loc pe piaţa muncii şi a deveni, astfel, activi în societate. Suntem conştienţi de impactul semnificativ pe care economia socială îl poate avea asupra comunităţilor noastre şi de modul în care se pot deschide oportunităţi celor care au fost marginalizaţi sau excluşi. Aceasta este o soluţie economică inteligentă care poate consolida durabilitatea şi coeziunea socială. Astăzi învăţăm unii ce la ceilalţi să dezvoltăm strategii eficiente pentru a spori accesul persoanelor vulnerabile la economia socială", a declarat şi Adrian Solomon, Preşedinte Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Camera Deputaţilor, Parlamentul României.

La sfârşitul conferinţei au fost prezentate două poveşti de succes ale unor oameni care au fost ajutaţi de întreprinderi sociale. Aceştia au vorbit deschis în faţa audienţei despre problemele pe care le-au întâmpinat de-a lungul vieţii şi despre cât de importantă a fost încurajarea pe care au primit-o prin intermediul acestor instituţii.

Un astfel de exemplu este cel al Dorinei Kakucs, care a vorbit despre cum a ajuns să lucreze pe postul de croitor în atelierul remesh. Are 58 de ani şi a avut multiple probleme de locuire, iar studiile şi calificările sale nu îi erau suficiente pentru a se angaja undeva. "De fiecare dată când încercam să găsesc un loc de muncă mă loveam de refuzuri. Fie din cauza vârstei, fie din cauza lipsei de experienţă. Mi-am dorit să fac o schimbare în viaţa mea şi să muncesc, dar nu ştiam cine m-ar accepta." Din 2022 a intrat în contact cu Ateliere Fără Frontiere, care a crezut în potenţialul ei şi, astfel, de un an lucrează în cadrul remesh, unul dintre atelierele de economie circulară ale asociaţiei.