English
• APIA este excedată
Concediere în masă: toţi cei 42 de directori ai centrelor judeţene APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură) au intrat în preaviz, sub pretextul unei legi noi care conferă funcţiei atribuţii în plus, astfel că devine necesar un concurs pentru ocuparea posturilor.
În realitate, cei 42 sunt, toţi, iniţial, membri ai Partidului Democrat. Nu poate fi convenabil niciunui alt partid ca, în plină campanie electorală, democraţii să gestioneze subvenţiile europene pentru agricultură, al căror program a început la 1 mai.
Ieri, sindicaliştii din APIA au organizat o conferinţă de presă. Dar subiectul a fost altul...
Securea războiului este gata să fie îngropată de fermieri şi ministerul Agriculturii, pentru că primii şi-au văzut soluţionate o parte din revendicări, dar tocmai acum, salariaţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) ameninţă cu întreruperea activităţii.
Nemulţumiţi de condiţiile improprii de muncă, sindicaliştii ameninţă cu un blocaj instituţional major, care va avea repercusiuni tot asupra fermierilor, întrucât aceştia vor rămâne fără subvenţii.
Şi cum populaţia din mediul rural, sătulă de aşteptat subvenţiile promise, nu dă semne de toleranţă şi solidaritate cu cei responsabili de banii lor, totul riscă să degenereze în noi acţiuni de protest, după cum, de altfel au avertizat şi sindicaliştii.
Mai mult, potrivit lor, ameninţarea clauzei de salvgardare devine reală, deoarece neregulile ce ţin de bazele de date informatizate ale APIA, precum şi cele ale serviciilor de teledetecţie, "pentru care s-au plătit bani publici la greu", riscă să iasă la iveală.
"Mama Europa ne va mustra aspru că avem, iarăşi, idei neconforme şi mioritic-originale", în eventualitatea unui nou audit de la Bruxelles, au spus sindicaliştii.
Revolta sindicatului APIA, afiliat Blocului Naţional Sindical (BNS) vine într-un moment în care salariaţii lucrează la turaţie maximă.
"Angajaţii APIA sunt deja epuizaţi", au anunaţat liderii de sindicat într-o conferinţă de presă.
Potrivit secretarului general al sindicatului, Gheorghe Văleanu, angajaţii APIA au de rezolvat, până la data de 15 mai, operaţiunea de depunere a cererilor de sprijin pentru suprafeţe (SAPS), prin care fermierii vor încasa subvenţia de circa 80 de euro, la hectar, în 2008. Totodată funcţionarii publici ai APIA mai au de validat plăţile la hectar pentru anul anterior, precum şi recepţia culturilor subvenţionate de stat, în baza ordonanţei de urgenţă 687/2007.
Astfel, "sute de mii de fermieri nu vor mai încasa subvenţii, întrucât salariaţii APIA au hotărât să nu mai facă ore suplimentare, cu sutele, fără să fie plătiţi", a subliniat Matei Bratianu, secretarul general al BNS.
Cei 5.300 de salariaţii ai APIA îşi cer drepurile salariale, pentru orele suplimentare, dar şi condiţii mai bune de muncă. În caz contrar aceştia au anunţat că "lasă pixul jos" şi aruncă în aer agricultura.
"Nu este nici politic, nici biologic ca personalul din teritoriu să muncească de ani de zile 12-24 ore pe zi, toate zilele libere şi sărbătorile legale, să nu aibă concediu de odihnă, să aibă colegi luaţi de salvare de la locul de muncă cu diagnostice de epuizare, iar ca recompensă să fie aruncaţi pe o grilă inferioară de salarizare, să aibă sute de ore suplimentare neplătite, condici ascunse sâmbăta şi duminica, prime date pe criterii de nemerit, condiţii de muncă precare şi pe deasupra să preia oprobiul public pentru greşeli flagrate ale altor instituţii faţă de care APIA este doar
Potrivit calculelor sindicatului, unui funcţionar public îi revin circa 1.200 de hectare, 300 de kilometri de parcurs zilnic şi aproximativ 5.000 de kilometri de parcurs lunar. Şi asta deoarece agricultura naţională este fărămiţată, potrivit lor, între "1.800.000 de fermieri, cu 1.800.000 de proprietăţi", iar media unui producător agricol, în ceea ce priveşte suprafaţa deţinută ar fi de 2,5 hectare.
Comparativ cu Polonia, o altă ţară cu potenţial agricol şi cu un trecut similar cu al nostru, la Agenţia de Plăţi poloneză lucrează 11.000 de angajaţi în condiţiile în care gestionează subvenţii doar pentru jumătate din numărul fermierilor din ţara noastră.
Totodată, sub deviza "Insolenţa Guvernului îngroapă APIA", salariaţii agenţiei susţin că au ajuns "paratrăsnet" între ministere şi ţărani, care, de cele mai multe ori, ignorând noţiunile administrative, îşi varsă năduful pe ei.
Conform sindicaliştilor APIA, în pofida volumului imens de lucru, Guvernul a promovat, "drept răsplată", două ordonanţe de urgenţă prin care le-a redus lefurile cu 10%, i-a retrogradat din funcţie şi a permis ore suplimentare plătite doar corpului de conducere la. Sindicaliştii se plâng că pentru instituţiile similare din ţară sunt prevăzute sporuri de care angajaţii agenţiei nu beneficiază, precum sporul de stres, primă de obiectiv sau "spor de risc, când te alergă ţăranul cu furca".
Pentru eficientizarea muncii lor, sindicaliştii ar dori ca o parte din subvenţiile acordate sectorului vegetal să fie derulate prin direcţiile agricole regionale, în timp ce, pentru zootehnie, fondurile să fie acordate de asociaţiile de văcari şi de oieri, angajaţilor APIA revenindu-le sarcina de supracontrol.
Liderii de sindicat au mai cerut Guvernului şi o serie de acte normative pentru externalizarea unor servicii informaţionale. Aceştia nu au omis nici problema softului informatic de plăţi pus la dispoziţie de mai marii agenţiei: "Suntem chemaţi imperativ sâmbata la serviciu şi nu funcţionează serverul; introduc de trei ori în server aceleaşi date pentru că nu suntem informaţi de schimbarea protocolului de introducere; ne confruntăm cu programe de calculator care trebuie reinstalate şi este imperios necesară mărirea benzii de frecvenţă".
Sindicaliştii nu au vrut să ofere alte detalii despre licitaţia de achiziţie a softului - una din cauzele pentru care, anul trecut, riscam aplicarea clauzei de salvargare - precum şi, nici despre firmele contractate pentru operaţiunile de teledetecţie.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
