Agricultura a tras economia în jos, anul trecut

Agricultura este principala ramură vinovată pentru rezultatele economice ale anului 2007, conform celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totuşi, Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut cu 6% în 2007, ca urmare a expansiunii spectaculoase înregistrate de servicii şi de construcţii, care au compensat declinul accentuat din sectorul agricol. Produsul Intern Brut a crescut până la 404,7 miliarde de lei (121,3 miliarde de euro) în 2007, peste aşteptările analiştilor.

Menţionăm că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că agricultura ne poate face cadou creşterea economică.

Domnul Vergil Voineagu, preşedintele INS, a declarat că 2007 a fost cel mai slab an agricol din ultimii ani: "Agricultura este sectorul cel mai dureros din 2007". Astfel, agricultura, piscicultura şi silvicultura au avut cea mai slabă evoluţie dintre ramurile economiei româneşti. Producţia agricolă a scăzut cu 16,9% în 2007 faţă de 2006, pe seama reducerii producţiei vegetale cu 24,7% şi a celei animale cu 3,9%.

La creşterea economică din 2007, serviciile au contribuit cu 3,5 puncte procentuale (deţin 50% în structura formării PIB-ului), construcţiile cu 2,4% şi industria cu numai 1,2%, deşi are o pondere de 23,5% din PIB, iar impozitele nete pe produs cu 0,2%. În schimb, agricultura a avut o contribuţie negativă de 1,3%.

Conform datelor furnizate de INS, valoarea adăugată brută în sectorul serviciilor a avansat cu 7,1% în 2007, peste ritmul de creştere înregistrat de economie în ansamblu, în timp ce sectorul construcţiilor a depăşit toate aşteptările, sporindu-şi valoarea adăugată cu 33,6%. În schimb, industria şi-a temperat ritmul de creştere la 5,1%, ritm inferior celui înregistrat de economie în ansamblu (6%).

Domnul Cristian Pârvan, vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, ne-a declarat: "Anul 2007 a fost cel mai slab an agricol din ultima perioadă".

Factorii care au determinat ritmul scăderii producţiei agricole au fost: seceta, randamentele scăzute, diminuarea suprafeţelor cultivate şi, totodată, suprafeţele rămase necultivate (peste un milion de hectare). Din cele 8,5 milioane de hectare cultivate, peste 65% au fost afectate în proporţie de 30-100%. Preşedintele INS a declarat că România a devenit o ţară net importatoare de produse agricole.

Domnul Pârvan a mai precizat că, având în vedere evoluţia foarte slabă a sectorului agricol, este normal ca "agricultura să taie 1,3% din creşterea economică aferentă anului 2007". Domnia sa ne-a mai spus că, în cazul în care 2007 ar fi fost măcar un an normal din punct de vedere al producţiei agricole, am fi câştigat aproximativ 1% la PIB.

Domnul Pârvan ne-a declarat: "Anul 2008 se apreciază un an agricol normal, care va menţine contribuţia la PIB, dacă nu vom avea parte de condiţii naturale nefavorabile agricuturii". Domnia sa estimează că agricultura va aduce o contribuţie de circa 10% din PIB în anul 2008.

Totodată, domnul Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, consideră că "anul 2007 a fost un an agricol prost". Domnia sa ne-a declarat: "Agricultura este elementul volatil din economie. În anii de creştere a producţiei agricole, acest sector poate adăuga circa 0,5-0,7% la PIB, dar, în anii proşti, în care nu ne ajută natura, este normal ca şi creşterea economică să fie mai mică sau chiar negativă".

Domnul Cabat este de părere că devenim o ţară tot mai modernă, având în vedere că domeniul serviciilor şi al construcţiilor au înregistrat o evoluţie spectaculoasă, în schimb agricultura este sectorul care aduce o contribuţie negativă.

• Consumul populaţiei a contribuit cel mai mult la creşterea economică

Consumul populaţiei a reprezentat un element esenţial, care a determinat creşterea PIB, din punct de vedere al utilizării acestuia. Potrivit datelor INS, consumul populaţiei s-a menţinut ca pondere în limitele de 77- 78%. Contribuţii pozitive la partea de utilizare a PIB au avut şi consumul final individual al gospodăriilor populaţiei (8%), formarea brută a capitalului fix (7,4%) şi consumul final colectiv al administraţiilor publice (0,5%). Această creştere de 15,9 puncte procentuale a fost diminuată de 8,7 puncte procentuale export net, în timp ce variaţia de stoc a avut un impact negativ cu 1,2%.

• Consum cu 10% mai mare decât în 2006

În 2007, românii au consumat cu 10% mai mult decât în anul anterior. Comparativ cu 2006, s-a înregistrat o tendinţă descrescătoare a ritmului de creştere a consumului în ultimele luni ale anului 2007, la 8,9%. Pentru anul 2008, estimările indică un nivel constant de creştere a consumului populaţiei.

• Salariile au crescut mult mai repede decât productivitatea muncii

Pentru prima dată, în 2007, ritmul de creştere a salariilor (22,6%) a depăşit ritmul de expansiune a productivităţii muncii la nivelul întregii economii (17,8%). Conform datelor INS, în perioada dintre anii 2002 şi 2006, productivitatea muncii a crescut mai repede decât salariile.

Dacă raportarea se face la o perioadă mai mare de timp, iar baza de calcul este nivelul atins în 2002, ritmul de creştere a productivităţii muncii la nivelul întregii economii l-a depăşit pe cel al câştigului salarial în toată perioada 2002-2007.