Air Schenghen - o păcăleală pentru economia naţională

Anunţul oficialilor guvernului de la Viena privind aprobarea intrării României şi Bulgariei doar cu frontierele aeriene în spaţiul Schengen reprezintă o măsură fără impact pozitiv major pe plan economic. În timp ce autorităţile de la Bucureşti s-au entuziasmant de acest început de flexibilizare a poziţiei Austriei, premierul Marcel Ciolacu afirmând că declaraţiile ministrului austriac de interne Gerhard Karner reprezintă un prim pas foarte important, iar Nicolae Ciucă spunând că declaraţiile lui Karner sunt încurajatoare, poziţia oficialilor de la Sofia a fost una categorică, de respingere a condiţionalităţilor propuse de Austria pentru deschiderea spaţiului aerian Schengen pentru România şi Bulgaria, guvernanţii din ţara vecină solicitând intrarea în Schengen şi cu frontierele terestre.

Retorica autorităţilor de la Sofia este una corectă, dacă ţinem cont de faptul că, după veto-ul exprimat de Austria în 8 decembrie 2022 la şedinţa Consiliului JAI privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, mai mulţi politicini români au afirmat că blocarea aderării înseamnă o pierdere anuală pentru ţara noastră de peste 10 miliarde euro numai în domeniul transportului rutier de mărfuri, la care s-ar adăuga 1,5 miliarde euro pe care îi plăteşte oricare cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele. Or, transportul rutier de mărfuri din România către UE şi dinspre UE către ţara noastră se ridică la un volum ce depăşeşte 60 sau chiar 65 de milioane de tone anual (din peste cele 300 milioane tone marfă transportate anual pe drumurile din ţara noastră), conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit mass-media, un drum între Portul Constanţa şi Viena, care are aproape 1.400 de kilometri, ar putea fi realizat în mai puţin de o zi de un TIR care are doi şoferi sau de 36 de ore de un autocamion cu un şofer. În realitate, acest drum durează minimum două zile, din cauza controalelor vamale de la frontierele României şi Ungariei. Asta înseamnă, în primul rând, costuri mai mari cu angajaţii care stau, în loc să transporte marfă în timpul programului de lucru lunar.

O primire a ţării noastre în aşa-numitul Air Schengen nu ar reduce pierderile financiare respective atât timp cât transportul aerian de mărfuri s-a ridicat anul trecut la numai 47.636 tone. Din această cantitate de mărfuri transportate aerian în 2022 din ţara noastră, numai 32.459 de tone reprezintă mărfuri transportate spre UE, conform datelor publicate pe site-ul Eurostat. Mai mult, niciun aeroport din România (nici măcar Otopeni), nu se situează în primele 20 de aeroporturi de transport marfă din Uniunea Europeană.

Acest lucru demonstrează că principalele căi de transport de marfă către şi dinspre UE sunt în ţara noastră transportul rutier şi transportul feroviar, urmat de cel fluvial-maritim, care sunt ocolite de o eventuală decizie privind aderarea ţării noastre la aşa-numitul Air Schengen.

Dacă analizăm situaţia şi din punct de vedere al transportului aerian de persoane, vedem că nici în acest domeniu nu stăm prea bine. Datele Eurostat arată că la finalul anului trecut, din cele 12,5 milioane persoane transportate de pe aeroportul Otopeni Henri Coandă (singurul aeroport românesc care apare în statistica aeriană europeană citată), 7,6 milioane de pasageri au călătorit pe relaţia România-UE şi invers. Numărul pasagerilor respectivi îi include pe toţi pasagerii, inclusiv pe cei din alte state care au venit în România din alte state membre UE sau au plecat din România spre celelalte state ale blocului comunitar.

De aceea, criticile formulate de deputatul european Eugen Tomac şi de liderul AUR, George Simion, cu privire la deschiderea Austriei par la prima vedere îndreptăţite, deoarece nu se va consemna niciun impact economic pozitiv după primirea ţării noastre în Schengen doar cu frontiera aeriană.

• Condiţii puse de Austria pentru primirea României şi Bulgariei în Air Schengen

Menţionăm că, ieri, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunţat, la televiziunea publică ORF, că Viena e dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României şi Bulgariei, astfel încât cele două ţări să intre mai întâi cu aeroporturile. În schimbul unei relaxări a "Air Schengen", adică a intrării libere prin intermediul transportului aerian, Karner solicită o protecţie mai strictă a frontierelor externe şi terestre, precum şi readmisia solicitanţilor de azil care vin în Austria prin România şi Bulgaria.

După anunţul făcut, ministrul Gerhard Karner a pasat mingea la Comisia Europeană pentru a lua măsurile cerute de Austria. "Acum este rândul Comisiei", a spus Karner la ORF1, care a menţionat că a înaintat deja cererile Comisiei de la Bruxelles, solicitând triplarea numărului de poliţişti de frontieră şi modernizarea tehnică a pazei de frontieră, în special la graniţele bulgaro-turce şi româno-sârbe.

În interviul acorda ORF 1, Karner a mai spus că solicitanţii de azil din Afganistan şi Siria, în special, ar trebui să fie transferaţi în România şi Bulgaria "cu autobuzul, cu trenul, sub orice formă" şi a menţionat că toate condiţiile puse de Austria vor fi discutate la şedinţa aşa-numitului "Forum Salzburg" cu alţi miniştri de interne din UE, întâlnire ce are loc în aceste zile în Slovenia. Menţionăm că din Forumul Salzburg fac parte Austria, Bulgaria, România, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Republica Moldova, dar şi statele din regiunea Balcanii de Vest.

Imediat după anunţul lui Karner, premierul Marcel Ciolacu a declarat: "Normal că mă bucur şi cred că şi dumneavoastră vă bucuraţi în egală măsură. Am declanşat în acest moment negocierile, pentru că România era blocată. Primul pas, cel mai important, s-a făcut, Austria este mai flexibilă. Normal că nu puteau să anunţe triumfalist că, din acest moment, fără nici o condiţie o să intre România pentru primul pas, aerian, urmând ca anul viitor, cred că sub preşedinţia Ungariei vom continua cu pasul doi, terestru. (...) Cerinţele pe care le are Austria nu mi se pare exagerate, fiindcă cu toţii ne dorim o întărire a frontierei şi cu Bulgaria, şi cu Ungaria. Să nu ne păcălim unii pe alţii şi să nu ne minţim, dar domnul Cherecheş a reuşit să treacă frontiera cu un buletin al unui văr mai tânăr cu 10 ani. Ăsta este adevărul, dacă vrem să ne asumăm aceste lucruri. Dacă vrem să minţim şi să băgăm tot timpul sub preş, totul, şi să credem că noi păcălim pe toată lumea, că am eu o teorie că şmecheria asta a distrus România, nu vom reuşi, că nu ne crede nimeni. O să ne arate imaginile pe care le-aţi dat la televizor. Deci, sunt nişte discuţii normale şi sunt ferm convins că vor fi benefice pentru români şi pentru statul român".

La rândul său, partenerul de coaliţie guvernamentală a premierului Ciolacu, Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului şi preşedintele PNL a spus: "Salutăm declaraţiile ministrului de interne austriac care dovedesc o flexibilizare a poziţiei partenerilor austrieci. Ceea ce a făcut ministrul Karner a fost o declaraţie publică încurajatoare în care a pus şi unele condiţii care se vor discuta şi analiza în perioada următoare. Decizia o aşteptăm la consiliul extraordinar JAI organizat la finalul anului de preşedinţia spaniolă la UE. Madridul a dovedit implicare în identificarea unor soluţii constructive într-o optică europeană".

• Condiţiile puse de Viena, inacceptabile pentru guvernul de la Sofia

În schimb, liderul AUR, George Simion a spus că "accederea doar cu spaţiul aerian nu va rezolva nici pe departe cozile pe care trebuie să le îndure transportatorii români, dar nici pierderile financiare pe care aceştia le suferă; practic, nu se rezolvă nimic".

Simion a precizat: "Suntem de acord să intrăm în Schengen chiar şi cu spaţiul aerian, dar nu cu preţul de a rămâne fără un termen bine stabilit pentru graniţele terestre, pentru transportul rutier! Dacă Marcel Ciolacu şi coaliţia PSD-PNL acceptă acest fruct otrăvit al Austriei, de a ne bucura la aderarea cu spaţiul aerian doar pentru a ne închide gura dar fără a şti sigur când vor fi ridicate graniţele terestre, atunci vom asista la o uriaşă trădare a intereselor României".

La rândul său, deputatul european Eugen Tomac, preşedintele PMP, a declarat: "Orice condiţie în plus acceptată de statul român în momentul de faţă este o cedare inutilă. Singurul lucru pe care îl putem accepta pentru a elimina orice suspiciune şi neîncredere care există la Viena este să îi rugăm pe austrieci să îşi detaşeze câţi poliţişti vor, care să stea alături de poliţiştii români şi bulgari, să monitorizeze controlul la frontieră. În rest, orice cedare mi se pare absurdă, pentru că noi avem pierderi economice de peste 10 miliarde de euro anual. Suntem lipsiţi de acces pe piaţa unică europeană, nu te poţi dezvolta, nu poţi fi competitiv pe piaţa unică europeană cu produsele româneşti atât timp cât eşti în afara frontierelor Uniunii Europene".

Poziţia ultimilor doi lideri politici pare apropiată de aceea autorităţilor din ţara vecină, mai precis ale reprezentanţilor guvernului de la Sofia şi ale preşedintelui Bulgariei.

"Pentru ţara noastră, este deosebit de importantă şi deschiderea graniţelor terestre din spaţiul Schengen, nu doar a celor aeriene, aşa cum au admis că ar fi posibil de anul viitor Ţările de Jos şi Austria, cei mai înverşunaţi oponenţi ai intrării ţării noastre în spaţiul european de liberă circulaţie", a comentat pentru mass-media de la sud de Dunăre preşedintele Bulgariei, Rumen Radev.

Mai mult, premierul bulgar Nikolai Denkov a definit drept inacceptabile condiţiile pe care guvernul de la Viena le pune Bulgariei şi României doar pentru deschiderea spaţiului aerian Schengen pentru cele două ţări.

Nikolai Denkov a spus pentru presa din Bulgaria: "Nu am discutat niciodată intrarea noastră în Schengen în acest fel şi nu este acceptabilă aşa cum este definită. Nu este acceptabilă introducerea unor reguli suplimentare pentru Bulgaria şi România. Ideea este să respectăm dispoziţiile regulamentului european, pe care noi şi acum le îndeplinim. Dacă cineva doreşte reguli specifice pentru Bulgaria, acest lucru este categoric inacceptabil. Noi suntem deschişi pentru creşterea securităţii la frontiere şi acum lucrăm cu serviciile austriece şi olandeze. Pentru primirea refugiaţilor, vom lucra conform regulilor europene. Există proceduri pentru cine poate rămâne în Europa şi cine poate fi returnat, iar critica a fost că Bulgaria nu respectă aceste proceduri. Guvernul a lansat deja un proiect şi, împreună cu serviciile europene, am îmbunătăţit activitatea cu privire la migranţii prinşi.

Amintim că în 8 decembrie 2022, Austria a blocat extinderea Schengen pentru România şi Bulgaria, justificând acest lucru prin numărul mare de solicitanţi de azil, argument respins de cele două ţări. Şi Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen.

Dacă până la finalul anului 2023 se va stabili ca România şi Bulgaria să intre doar cu frontierele aeriene în spaţiul Schengen, aceasta înseamnă că pasagerii din România şi Bulgaria nu vor mai fi nevoiţi să treacă prin controlul paşapoartelor pentru zborurile în interiorul UE, dar vor trebui să se identifice la check-in - la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni din UE.