AJUNGÂND LA 1,25 MILIARDE EURO Deficitul comercial s-a adâncit cu peste 480 milioane de euro

Deficitul balanţei comerciale s-a adâncit cu 481,9 milioane de euro, în ianuarie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ajungând la 1,259 miliarde de euro, conform cifrelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Acestea arată că, în perioada analizată, exporturile au crescut cu 1,6%, iar importurile au crescut cu 9,2%.

În ianuarie 2019, exporturile au însumat 5,510 miliarde de euro, iar importurile - 6,770 miliarde de euro. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produs maşini şi echipamente de transport (48,3% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (32,4% la export şi respectiv 29,8% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri, în ianuarie 2019, a fost de 4,335 miliarde de euro la expedieri şi de 5,024 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 78,7% din total exporturi şi 74,2% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE de bunuri, în prima lună a anului în curs, a fost de 1,174 de miliarde euro la exporturi şi de 1,745de miliarde euro la importuri, reprezentând 21,3% din total exporturi şi 25,8% din total importuri.

Specialiştii din cadrul AmCham subliniază că, la noi, atunci când a fost stimulat consumul, au crescut importurile mai accelerat decât exporturile. Aceştia subliniază: "Deficitul comercial se adânceşte, datele din 2018 arată că importurile au crescut cu 10,7%, iar importurile cu 9,6%, comparativ cu anul 2017, în vreme ce deficitul de cont curent al României a crescut cu 57% anul trecut, ajungând la 9,4 miliarde de euro. Este o creştere de peste 5,9 miliarde de euro faţă de perioada ianuarie - decembrie 2017.

Între 2008 şi 2014, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a scăzut, ca urmare a reformelor structurale întreprinse în perioada respectivă, de la 11,5% din PIB la 0,7% din PIB. România era pe punctul de a deveni un exportator net, la fel ca Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, state care şi-au asumat rolul de «atelier de producţie» pentru Europa de Vest".

Relaxarea fiscală începută în 2015 şi continuată în anii următori a crescut disproporţionat cererea internă, îndepărtând România de modelul virtuos al creşterii prin inves­tiţii şi exporturi şi îndreptând-o spre modelul păgubos economic (dar câştigător din punct de vedere electoral) al creşterii prin consum, au mai apreciat sursele citate. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 7,4% din PIB şi a antrenat un deficit de cont curent în creştere, până la 4,7% din PIB, la nivelul celui din 2009, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, evidenţiază AmCham.

România este singura ţară din regiune care, în ultimii doi ani, acumulează deficite comerciale, a scris, recent, consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, adăugând că celelalte ţări evoluează pe excedente comerciale, ceea ce indică faptul că, pentru România, este insuficientă valorificarea şi consolidarea competitivităţii exporturilor.

Creşterea puternică a importurilor de bunuri de consum a culminat, în 2018, cu acumularea unui deficit comercial de peste 15 miliarde de euro, nivel record pentru ţara noastră, mai scrie Cosmin Marinescu, adăugând: "De exemplu, în trimestrul 4 din 2018, deficitul comercial a fost cu 1 miliard de euro peste cel al perioadei aferente din 2017. Cu alte cuvinte, aşa cum s-a mai spus, politica economică axată pe stimularea consumului - care şi-a găsit debuşeul în importuri - a creat locuri de muncă, afaceri şi venituri în străinătate, multe dintre acestea în economiile partenere din regiune.

În schimb, au fost neglijate complet politicile axate pe latura ofertei, care puteau susţine mai degrabă exporturile, mediul de afaceri şi investiţiile. În absenţa unor preocupări reale pentru sectorul productiv autohton, vedem în prezent că economia noastră încetineşte".

În opinia lui Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), asistăm la o explozie a deficitului comercial, lucru care trebuie să ne îngrijoreze. Domnia sa ne-a declarat, în ianuarie: "În încercarea de a diminua evoluţia nesatisfăcătoare a deficitului balanţei comerciale, vom acţiona atât la nivelul Consiliului de Export al Româ­niei, cât şi în cadrul ANEIR, pe cel puţin trei paliere. În primul rând, trebuie să reducem dependenţa României de importuri. Este nejus­tificat ca ţara noastră, care are potenţial de producţie, să aibă un deficit de peste 6 miliarde de euro în sectorul industriei chimice şi de alte câteva miliarde euro în domeniul metalurgiei şi al industriei agro-alimentare, unde, repet, dispunem de capacităţi de producţie. Ca să putem repune în funcţiune aceste capacităţi şi ca să stimulăm noi investiţii în cele trei sectoare esenţiale, vrem să convingem şi să solicităm factorilor decidenţi ca, atât fondurile europene pe care le are România la dispoziţie, cât şi ajutoarele de stat acordate de Guvern investitorilor (fie ei româ­ni sau străini), precum şi fondurile de promovare a exporturilor să fie îndreptate spre respectivele domenii generatoare de grave deficite în balanţa comercială".