Ajutoarele sociale - un nou focar de corupţie

• Cine are cameră video, tablouri valoroase, bijuterii, cazane de ţuică, peşti exotici sau maşină de tricotat, nu mai primeşte ajutor de la stat

Nu vor mai beneficia de ajutoa-re sociale persoanele care deţin în proprietate bunuri pe care Statul le consideră că nu sunt de strictă utilitate. Minis-terul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei va adopta în august normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. Aceste norme doresc să restricţioneze accesul la ajutoare sociale al persoanelor care au totuşi oarecare avere, prin proprietăţile deţinute, chiar dacă nu dispun şi de un venit minim. Legea este discutabilă în multe aspecte ale sale şi chiar inoperantă, deoarece aplicarea ei poate aduce Minis-terului Muncii cheltuieli mai mari decât cele efectuate cu plata ajutoarelor sociale către "falşii nevoiaşi".

• Gheorghe Barbu: Evaluarea bunurilor rămâne la latitudinea celor care le verifică

"Ajutoarele sociale trebuie să ajungă la cei care sunt săraci şi au nevoie de ele", ne-a declarat Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, adăugând că "uneori ajung beneficiari cei care nu sunt chiar deloc săraci". Domnia sa ne-a mai spus că "verificările conformităţii cererii de ajutor social cu bunurile deţinute vor fi făcute de inspectorii serviciilor sociale ale primăriilor din ţară", iar modificarea normelor de aplicare a legii era necesară "pentru că până acum criteriile erau stabilite de Consiliile Locale şi erau deosebiri mari între deciziile luate de acestea".

Deşi legea funcţionează din 2001, modificarea ei doreşte să elimine din rândul beneficiarilor pe proprietarii de maşini de lux sau rude ale edililor locali, deşi un bun de strictă utilitate care poate fi valoros rămâne să fie scos din această categorie "la latitudinea celor care verifică aceste bunuri". Adică, în cazul că un solicitant al ajutorului social are electrocasnice care sunt considerate de stat ca bunuri de strictă utilitate, dar sunt cele mai scumpe de pe piaţă, inspectorul poate să închidă ochii în privinţa acestui bun, dar, dacă vrea, atunci îl poate considera "de lux".

Gheorghe Barbu recunoaşte că "aceste lucruri ţin de o apreciere subiectivă, de aceea se lasă la latitudinea Consiliilor Locale analizarea acestor cazuri, în funcţie de piaţa locală".

Ministrul ne-a explicat că autorităţile locale "pot adăuga şi alte criterii în funcţie de piaţa locală, atât în privinţa terenurilor, cât şi a celorlalte bunuri", admiţând că "dacă vor fi unii proprietari care vor ascunde bunurile de valoare, poate va spune vecinul ce deţin aceştia".

Mecanismul stabilirii valorii unui bun este în funcţie de valoa-rea minimă şi maximă cu care s-ar putea valorifica bunul, suma potenţial obţinută se împarte la 12 luni şi la numărul membrilor familiei din care va rezulta un potenţial venit pentru solicitanţii ajutorului.

Ministrul Muncii ne-a răs-puns că statul nu stabileşte ce este de strictă utilitate pentru individ ci "spune doar cui îi va acorda ajutor social", adică nu impune indivizilor ce trebuie ei să deţină, ci spune că dacă deţin anumite valori, nu mai pot obţine ajutor de la stat. "Are cineva un tablou valoros?, este problema lui dacă vrea să privească tabloul, dar în cazul ăsta nu mai poate spune că vrea ajutor social", spune Gheorghe Barbu.

• Dan Radu Ruşanu: Cheltuielile Ministerului Muncii pentru administrarea acestei reglementări vor fi foarte mari

"Existau cazuri când beneficiarii ajutoarelor sociale veneau la Primărie să îşi ridice banii cu maşini luxoase şi cu bijuterii pe ei", ne-a declarat Dan Radu Ruşanu, secretar al Camerei Deputaţilor, adăugând că "este normal să beneficieze de sprijinul statului doar cei care au o situaţie financiară precară". Cu toate acestea, domnia sa spune că "vor fi foarte greu de aplicat în practică aceste măsuri, iar cheltuielile Ministerului Muncii vor fi foarte mari".

Dan Radu Ruşanu spune că "nu îţi poţi permite să ai pe perete un Grigorescu, o pensie de 800.000 de lei şi să ceri ajutor de la stat", amintind că "există şi ris-cul unor abuzuri în sensul că inspectorul se poate face că nu vede un obiect de valoare dacă primeşte o atenţie de la posesorul acestuia".

Mai presus de aceste lucruri, cheltuielile pe care le vor avea autorităţile cu plata inspectorilor pot fi mai mari decât beneficiile pe care activitatea acestora le aduc.

• Statul stabileşte când şi cum suntem săraci

Deşi ministrul Barbu ne-a spus că statul nu impune ce anume este de strictă utilitate decât pentru cei care cer ajutor social, principiul economic tot este încălcat. Dacă un stat stabileşte ce este "de strictă utilitate" înseamnă că este un stat totalitar, fie şi la nivel principial. Pentru indivizi diferiţi, bunurile de strictă utilitate nu sunt identice, deoarece frigiderul, aragazul şi televizorul (pe care statul le consideră de strictă utilitate) pot fi considerate de o persoană mai puţin importante pentru viaţa sa decât un tablou sau o bijuterie, moştenite, eventual cu valoare sentimentală.

În plus, faptul că inspectorii evaluatori pot să nu aibă pregătire de specialitate pentru a aprecia corect valoarea bunurilor şi că ei mai "pot închide ochii" generează corupţie.