Alegeri în Germania: Economia este în recesiune, dar acţiunile ating maxime istorice

Alegerile parlamentare din Germania s-au încheiat, iar cea mai mare economie a Europei va primi un nou guvern, după ani de zile de performanţe slabe, comentează analistului eToro, Bogdan Maioreanu. Germania este cel mai important partener economic al României, reprezentând 19% din exporturile sale, multe industrii româneşti fiind strâns legate de situaţia din industria germană. Prin urmare, merită să luăm în considerare modul în care rezultatul alegerilor din Germania va afecta economia locomotivei europene. În prezent, economia germană este încă în recesiune, dar indicele DAX a atins recent maxime istorice consecutive, deoarece investitorii văd Europa ca pe o piaţă subevaluată şi au încredere în perspectivele sale de creştere viitoare, în ciuda problemelor actuale.

Bogdan Maioreanu explică că din perspectiva pieţelor financiare, alegerile pentru Bundestag din 2025 au fost deja, în mare măsură, luate în considerare în preţurile actuale ale acţiunilor. Investitorii au monitorizat evoluţiile politice timp de luni de zile, iar pieţele reacţionează în avans, în loc să aştepte ziua alegerilor. Blocul conservator CDU/CSU condus de Friedrich Merz a câştigat alegerile, în timp ce formaţiunea de extremă dreapta AfD se află pe locul al doilea, dar fără şanse reale de a participa la o coaliţie guvernamentală. Social-Democraţii (SPD), actualmente la putere, au ieşit doar pe locul al treilea, iar Verzii sunt pe poziţia a patra, urmaţi de Linke (Stânga).

PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,2% în 2024, după o contracţie de 0,3% în 2023. Observăm un paradox: deşi Germania nu duce lipsă de resurse economice sau de know-how, modelul său economic îşi pierde vigoarea, iar incertitudinea frânează creşterea şi îngreunează ieşirea din criză. Pentru a reveni pe o traiectorie de creştere, Germania are nevoie de un program urgent de redresare economică. Învingătorul, liderul conservator Friedrich Merz, reiterează faptul că doreşte ca guvernul său să fie în funcţie până la Paşte cel târziu. Acesta este un obiectiv ambiţios, deoarece, cel mai probabil, el trebuie să negocieze cu două partide pentru a asigura o majoritate în parlament, într-o alianţă tripartită.

Se aşteaptă politici cheie din partea noului guvern. Conform unei reguli cunoscute sub numele de "frâna datoriei" - introdusă în 2009 de Angela Merkel în urma crizei economice mondiale - guvernul federal trebuie să limiteze împrumuturile anuale la 0,35% din PIB. Unii analişti se aşteaptă la o relaxare fiscală minoră, care ar putea fi favorabilă acţiunilor, dar cu un domeniu de aplicare limitat. În acelaşi timp, trebuie subliniat faptul că Germania rămâne relativ puţin îndatorată în comparaţie cu alte economii mondiale majore. Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, Italia, Franţa şi Canada se confruntă cu datorii publice care depăşesc 100% din PIB. Între timp, se estimează că datoria Germaniei va ajunge la 62,7% din PIB în acest an şi va scădea la 61% anul viitor - doar puţin mai mult decât România unde datoria publică guvernamentală estimată la sfârşitul anului 2024 se situa la aproximativ 53% din PIB.

Producţia industrială slabă din prezent, exacerbată de încetinirea activităţii economice a Chinei şi de costurile ridicate ale energiei, a făcut din reinvestiţii un punct central al agendei, cu potenţial sprijin direcţionat pentru producţie şi automatizare. De asemenea, până în 2030, vor fi necesare aproximativ 372 de miliarde de euro numai pentru infrastructură, drumuri, poduri şi căi ferate. Astfel de investiţii sprijină creşterea economică, creează locuri de muncă şi sporesc atractivitatea Germaniei ca locaţie de afaceri. Deoarece modelul economic bazat pe gazele naturale ruseşti ieftine nu mai este disponibil, investitorii se întreabă, de asemenea, dacă Germania va continua să se bazeze exclusiv pe sursele de energie regenerabile sau dacă îşi va reconsidera politica privind energia nucleară. Preţurile ridicate ale energiei rămân o povară semnificativă pentru economia germană.

Potrivit analistului, există, de asemenea, aşteptări cu privire la reformele fiscale. Blocul CDU/CSU propune reduceri ale impozitului pe profit de la 30 % la 25 %, ceea ce ar putea spori profiturile companiilor cotate din indicele bursier DAX. Conform estimărilor Tax Foundation Europe, această modificare ar putea stimula investiţiile din Germania cu 1,4%, PIB-ul cu 1% şi salariile cu 0,8%. Având în vedere că majorarea costurilor de trai şi criza imobiliară au afectat consumatorii, cel mai probabil vom asista la discuţii privind creşterea numărului de locuinţe accesibile şi reducerea obstacolelor birocratice, ceea ce ar putea avea un impact asupra sectoarelor imobiliar şi cel de retail.

În ciuda problemelor din economia germană, în săptămâna premergătoare alegerilor pentru Bundestag, indicele DAX a depăşit record după record, înregistrând o creştere de 28,31% în ultimele 12 luni şi de aproape 12% de la începutul anului, mult mai mult decât indicele S&P 500, care a crescut cu doar 2% în acest an. Această discrepanţă se datorează faptului că societăţile cotate în DAX realizează cea mai mare parte a veniturilor lor în străinătate, pe pieţe unde condiţiile economice (de exemplu, în SUA, Ţările de Jos, Franţa, China sau Polonia) sunt mai favorabile decât în Germania.

Previziunile actuale indică o viitoare coaliţie guvernamentală CDU/CSU cu SPD şi, cel mai probabil, cu Verzii. Dar Germania are o lungă istorie de astfel de coaliţii, care rareori au condus la reforme profunde. După rezultatele oficiale ale alegerilor, perioada de negocieri şi formarea unui guvern este un proces pe care investitorii ar trebui să îl monitorizeze îndeaproape, deoarece situaţia geopolitică complicată, războiul comercial al lui Trump şi politica sa externă singulară ar putea complica viitorul economic şi cel de securitate al Europei.