Alegeri prezidenţiale în Statele Unite ale Americii 2024

Actualizare - Oficialii americani sfătuiesc alegătorii să nu se lase influenţaţi de "teoria conspiraţiei"

---

Actualizare - S-au deschis primele secţii de vot în SUA

---

Actualizare -Elon Musk şi X sunt epicentrul dezinformării în alegerile din SUA

---

Cetăţenii americani cu drept de vot, în număr de peste 239 de milioane, sunt aşteptaţi astăzi să voteze pentru alegerile prezidenţiale. Ziarul BURSA urmăreşte întregul proces electoral şi informează cititorii în timp real, din cele mai credibile surse deschise.

• De ce sunt importante pentru toată lumea alegerile din SUA?

Pe lângă importanţa politică naţională şi internaţională, alegerile din SUA au o relevanţă deosebită la nivel global inlcusiv din punct de vedere ideologic. Rezultatul lor va răspunde unei serii de întrebari legate de opozitia dintre diversele curente socio-politice din întreaga lume, de globalism, dar şi de preocupările contemporane cum ar fi declinul creştinismului european, familia tradiţională, tendintele LGBT etc.

La nivel mondial, opoziţia dintre progresism (curentul promovat de Partidul Democrat, reprezentat de Kamala Harris) şi conservatorism (curentul republicanilor, reprezentaţi de Donald Trump) se bazează pe diferenţe de viziune asupra schimbării sociale, economice şi culturale.

Progresiştii promovează schimbarea, egalitatea şi drepturile individuale, susţinând diversitatea, incluziunea şi reglementările de protecţie socială şi de mediu. Conservatorii pun accent pe valorile tradiţionale, stabilitate şi autonomie individuală, preferând structurile sociale şi economice stabile, cu intervenţie redusă a statului.

Progresiştii susţin incluziunea socială, protecţia mediului şi drepturile civile, iar conservatorii se axează pe valorile tradiţionale, libertatea economică şi suveranitatea naţională.

Aceste diferenţe generează dezacorduri asupra politicilor publice, cum ar fi drepturile civile, reglementările economice, imigraţia şi protecţia mediului.

Alegerile din SUA au un impact global ideologic major asupra evoluţiei acestor curente, influenţând valorile şi tendinţele globale. O administraţie progresistă promovează colaborarea internaţională, drepturile omului şi protecţia mediului, pe când una conservatoare accentuează suveranitatea şi tradiţia. Aceste schimbări afectează alianţele, economia globală şi cultura, inspirând tendinţe progresiste sau conservatoare pe scena internaţională.

Rezultatele procesului electoral american influenţează globalismul prin politicile externe, economice şi de mediu adoptate. Administraţiile progresiste susţin cooperarea internaţională, deschiderea pieţelor, acordurile climatice şi imigraţia, promovând o lume mai interdependentă. În schimb, administraţiile conservatoare încurajează protecţionismul, suveranitatea naţională şi restricţiile, inspirând tendinţe anti-globaliste.

Aşadar, rezultatul alegerilor va determina fie o abordare deschisă şi colaborativă, fie una naţionalistă şi izolaţionistă la nivel global, decizând direcţia ideologică a SUA, care influenţează atât politica internă, cât şi scena globală.

• Influenţa noului preşedinte al SUA asupra creştinismului şi familiei

Alegerile din SUA influenţează, printre altele, şi dezbaterile globale privind creştinismul, familia tradiţională şi drepturile LGBT. Conservatorii promovează valorile creştine, familia tradiţională şi politicile restrictive faţă de LGBT, inspirând tendinţe similare în alte ţări. Progresiştii susţin laicitatea, structurile familiale diverse şi drepturile LGBT, influenţând la nivel global o abordare mai incluzivă şi seculară.

• Cum vor fi influenţate relaţiile SUA cu UE şi aliaţii NATO în urma alegerilor americane?

Procesul electoral include atât cursa pentru preşedinţie, cât şi alegeri pentru Camera Reprezentanţilor, o parte din Senat, precum şi funcţii la nivel de stat şi local. Alegerile prezidenţiale din Statele Unite reprezintă un moment crucial în politica americană, având în vedere contextul politic actual şi importanţa acestui scrutin pentru viitorul ţării.

Cu toate acestea, în contextul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite din 2024, sprijinul explicit al puterilor străine pentru candidaţii principali, Kamala Harris şi Donald Trump, nu este clar documentat. Totuşi, este evident că rezultatul alegerilor va avea un impact semnificativ asupra relaţiilor SUA cu Uniunea Europeană (UE) şi NATO.

- Donald Trump şi relaţiile cu UE şi NATO

În timpul mandatului său anterior, Donald Trump a adoptat o poziţie critică faţă de NATO, solicitând aliaţilor europeni să-şi mărească cheltuielile pentru apărare şi ameninţând cu retragerea SUA din alianţă. Această abordare a generat îngrijorări în Europa cu privire la angajamentul SUA faţă de securitatea europeană. O revenire a lui Trump la Casa Albă ar putea intensifica aceste temeri, existând speculaţii că o a doua preşedinţie a sa ar putea duce la retragerea efectivă a Statelor Unite din NATO.

În plus, politicile comerciale protecţioniste promovate de Trump, inclusiv impunerea de tarife vamale, ar putea afecta negativ relaţiile economice dintre SUA şi UE. Autorităţile europene se tem că Donald Trump ar putea declanşa un război comercial global, din care Europa ar putea ieşi marele învins.

- Kamala Harris şi relaţiile cu UE şi NATO

Kamala Harris, în calitate de vicepreşedinte în administraţia Biden, a susţinut o politică externă orientată spre cooperare multilaterală şi întărirea alianţelor tradiţionale. O preşedinţie Harris ar fi probabil percepută ca o continuare a politicilor actuale, menţinând un angajament ferm faţă de NATO şi colaborarea strânsă cu UE. Aceasta ar putea oferi stabilitate şi predictibilitate în relaţiile transatlantice, consolidând parteneriatele în domenii precum securitatea şi comerţul.

Din cele de mai sus reiese evident că rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA din 2024 va influenţa semnificativ relaţiile cu UE şi NATO. O eventuală preşedinţie Trump ar putea genera incertitudini şi tensiuni în aceste relaţii, în timp ce o preşedinţie Harris ar fi probabil orientată spre consolidarea alianţelor şi cooperării internaţionale.

• Candidaţi principali

- Partidul Democrat

În urma deciziei luată la începutul lunii iulie de către Joe Biden de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, candidata democrată este vicepreşedinta Kamala Harris, care a fost nominalizată în urma alegerilor primare realizate pe repede-înainte în cadrul Partidului Democrat. Kamala Harris, care beneficiază, pe lângă sprijinul lui Joe Biden, de sprijinul foştilor preşedinţi americani Barack Obama şi Bill Clinton oferă cetăţenilor americani un program care continuă în mare măsură agenda administraţiei Biden, cu accent pe probleme sociale, climatice şi de echitate economică.

- Partidul Republican

Partidul Republican l-a nominalizat pe fostul preşedinte Donald Trump, care a câştigat alegerile primare împotriva altor contracandidaţi notabili. Trump promovează o agendă conservatoare, axată pe politici de imigraţie stricte, reducerea reglementărilor şi o abordare agresivă în politica externă.

- Alţi candidaţi şi partide

În afara candidaţilor principali, mai multe partide mici şi-au anunţat intenţiile de a candida, precum şi unii independenţi dar este puţin probabil ca aceştia să obţină un număr semnificativ de voturi electorale.

• Temele cheie ale campaniei

1.Economia

Inflaţia, creşterea preţurilor şi piaţa muncii sunt printre cele mai dezbătute subiecte ale campaniei. Kamala Harris propune măsuri pentru susţinerea claselor de mijloc şi investiţii verzi, în timp ce Trump pledează pentru reducerea taxelor şi sprijinirea industriei tradiţionale.

2.Sănătatea publică

După pandemia de COVID-19, asigurările de sănătate şi accesul la servicii medicale de calitate rămân subiecte fierbinţi. Harris susţine extinderea programelor federale de asigurări, în timp ce Trump propune o reformă axată pe sistemul privat.

3.Justiţia socială şi drepturile omului

Harris pune accent pe combaterea discriminării şi extinderea drepturilor sociale, pe când Trump susţine o abordare conservatoare, în special în ceea ce priveşte dreptul la port-armă şi limitarea imigraţiei.

4.Schimbările climatice şi politica de mediu

Încălzirea globală este un subiect important, cu propuneri divergente: Harris promovează tranziţia către energie regenerabilă, iar Trump susţine independenţa energetică prin exploatarea resurselor convenţionale.

• Sistemul Electoral şi Colegiul Electoral

Alegerile din SUA funcţionează pe baza unui sistem de Colegiu Electoral. Fiecare stat alocă un număr de electori proporţional cu populaţia sa, iar candidatul care câştigă majoritatea voturilor dintr-un stat câştigă toţi electorii acelui stat (cu excepţia statelor Maine şi Nebraska).

Pentru a câştiga preşedinţia, un candidat trebuie să obţină cel puţin 270 de voturi electorale din totalul de 538.

• Previziuni şi sondaje

Sondajele naţionale şi cele din statele-cheie indică o cursă strânsă, mai ales în statele cunoscute pentru echilibrul politic, precum Florida, Pennsylvania şi Wisconsin. Sondajele vor juca un rol crucial în strategia de campanie a fiecărui candidat, ajutând la ajustarea mesajelor pentru votanţii indecişi.

• Sprijin extern

Alegerile din 2024 sunt aşteptate cu mult interes şi suspans, având în vedere tensiunile politice şi sociale din ultimii ani. Pe scena internaţională, este bine cunoscut că state precum Rusia, Coreea de Nord şi China au manifestat în trecut preferinţe subtile, sau chiar deschise, faţă de anumiţi candidaţi americani, în funcţie de interesele lor strategice şi economice.

- Rusia

Rusia, în mod tradiţional, a manifestat o preferinţă tacită pentru Donald Trump. În timpul primului său mandat, Trump a avut o relaţie controversată cu Moscova, fiind acuzat adesea de opoziţia internă din SUA că ar fi menajat Rusia sau că ar fi adoptat o poziţie mai puţin critică faţă de acţiunile acesteia pe plan internaţional. Rusia ar putea vedea o revenire a lui Trump la Casa Albă ca pe o oportunitate de a diminua presiunea asupra sa la nivel internaţional, în special în ceea ce priveşte sancţiunile economice şi sprijinul american pentru Ucraina. De asemenea, o eventuală retragere a SUA din NATO sub conducerea lui Trump ar reprezenta un avantaj strategic enorm pentru Rusia în contextul securităţii europene.

- China

China, la rândul său, a avut o relaţie tensionată atât cu administraţia Trump, cât şi cu administraţia Biden. Totuşi, abordarea protecţionistă şi politica comercială agresivă a lui Trump, inclusiv războiul comercial dintre SUA şi China, au creat fricţiuni semnificative. Deşi Kamala Harris continuă politicile ferme ale administraţiei Biden faţă de China, această administraţie pare să favorizeze o combinaţie de competiţie strategică şi dialog, ceea ce ar putea fi mai uşor de gestionat din perspectiva Beijingului. O preşedinţie Harris ar putea duce la o relaţie predictibilă, bazată pe concurenţă dar şi pe cooperare limitată, ceea ce ar putea fi preferabil pentru China faţă de incertitudinea şi escaladarea tensiunilor sub un posibil al doilea mandat al lui Trump.

- Coreea de Nord

Coreea de Nord, sub conducerea lui Kim Jong-un, a menţinut o relaţie surprinzătoare cu Donald Trump, cei doi lideri întâlnindu-se de mai multe ori, o premieră în istoria relaţiilor americano-nord-coreene. Cu toate acestea, discuţiile nu au dus la un progres semnificativ în privinţa denuclearizării Peninsulei Coreene. În mod ironic, Coreea de Nord ar putea prefera o revenire a lui Trump, cu care Kim Jong-un a reuşit să stabilească un canal direct de comunicare. Pe de altă parte, administraţia Harris ar adopta probabil o abordare mai tradiţională, axată pe colaborare cu aliaţii regionali şi presiuni diplomatice pentru a limita ambiţiile nucleare ale Phenianului.

Astfel, din punct de vedere strategic, Rusia şi Coreea de Nord ar putea favoriza o preşedinţie Trump, care le-ar oferi mai multă libertate de manevră pe plan internaţional şi ar putea diminua presiunea asupra lor. În schimb, China ar putea prefera o administraţie Harris, care ar menţine o politică fermă dar previzibilă, evitând o escaladare suplimentară a tensiunilor economice şi strategice.