Europenii sunt, în majoritate covârşitoare, pro-Obama. Modelul economic pe care democratul îl promovează este mult mai apropiat de valorile europene, în timp ce Mitt Romney este perceput mai degrabă drept reprezentant al clasei responsabile pentru criza financiară.
Deşi Europa nu a reprezentat un subiect de referinţă pentru actuala campanie electorală, iar europenii nu au beneficiat foarte mult de pe urma mandatului democrat încheiat, orientat mai mult către Asia, candidatul republican, care sublinia nerespectarea targetelor de cheltuieli pentru apărare de membrii Alianţei Nord Atlantice (NATO), nu este considerat de aceştia o alternativă viabilă.
Potrivit unui studiu al German Marshall Fund of the United States, Barack Obama este mai popular în multe ţări europene decât în Statele Unite ale Americi (SUA). Deşi popularitatea sa este în declin faţă de 2008, actualul preşedinte american ar fi reales de 75% dintre europeni, în timp ce Mitt Romney este prea puţin cunoscut de electoratul european şi ar primi votul a numai 8% dintre alegători, cei mai mulţi polonezi.
Vladimir Putin este sigur că venirea lui Mitt Romney la Casa Albă ar echivala cu îndreptarea scutului antirachetă din ţara noastră către Rusia şi se declară, deci, susţinător al lui Barak Obama. Poziţia preşedintelui rus vine ca urmare a mai multor declaraţii anti-ruse ale candidatului republican, care a calificat Rusia drept inamicul geopolitic numărul 1 al SUA şi a criticat poziţia prea flexibilă a contracandidatului său.
Înarmarea nucleară a Iranului, unul dintre subiectele cheie din campanie, a generat tensiuni în relaţiile cu Israelul care este mai degrabă înclinat să îi acorde votul de încredere lui Mitt Romney. Candidatul republican a adoptat o poziţie mult mai ofensivă faţă de Teheran şi nu a exclus varianta unui atac militar. Cu toate aces-tea, poziţia administraţiei de la Tel Aviv este una precaută, de neutralitate.
Iranul aşteaptă rezultatul alegerilor pentru continuarea negocierilor cu privire la programul nuclear, preşedintele Mahmoud Ahmadinejad aşteptându-se ca acestea să fie "mai productive" odată cu încheierea campaniei electorale.
La rândul ei, China a fost declarată, de Mitt Romney, "manipulator de monedă" şi, odată devenit preşedinte, SUA i-ar declara război comercial, astfel că nu este extrem de dificil de apreciat că Beijingul ar opta pentru o administraţie mai flexibilă, democrată.
Ţara noastră, a cărei securitate este garantată prin parteneriatul strategic cu SUA şi care va găzdui sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice, confirmă tendinţa pro-Obama de pe continent. Dacă ar vota în locul americanilor, 63% dintre români ar vota pentru Obama şi numai 6% pentru Mitt Romney, dar, în ciuda unilateralismului opiniei publice, este aşteptat ca rolul ţării noastre de factor de stabilitate şi securitate în Europa de Sud-Est să rămână neschimbat şi după anunţarea rezultatelor de astăzi, indiferent de natura lor.
• Specialiştii nu aşteaptă schimbări majore de strategie care să includă România
Într-o democraţie stabilă nu se pune problema ca schimbarea preşedintelui să afecteze parteneriatele pe termen lung sau strategia de politică externă, ne-a declarat profesorul Iulian Chifu, consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă, subliniind că în aceeaşi situaţie se află şi parteneriatul strategic cu ţara noastră şi angajamentul faţă de scutul antirachetă.
"Pot apărea schimbări de nuanţă şi calendar, însă ceea ce trebuie să ne preocupe, indiferent cine va câştiga alegerile, este respectarea angajamentelor în privinţa bugetului pentru Apărare, a achiziţiilor pentru programele strategice, dar şi respectarea statului de drept", ne-a spus domnia sa, subliniind că prin repetarea unor gafe precum cele din vara acestui an, vom pierde garanţia unei relaţii bune cu SUA.
Iulian Fota, consilier prezidenţial pentru Securitate Naţională, ne-a asigurat că a lucrat la fel de bine atât cu administraţiile democrate, cât şi cu cele republicane.
"Aşa cum au şi declarat, cei doi candidaţi îşi vor păstra angajamentele privind facilităţile de apărare din ţara noastră", a subliniat domnia sa.
Interesele strategice vor continua să prevaleze, astfel să relaţia bilaterală nu va suferi modificări semnificative, ne-a mai declarat un alt specialist în probleme de apărare.
Potrivit domniei sale, atâta timp cât există interes pentru Orientul Mijlociu, Siria sau Iran, indiferent de cine va veni la Casa Albă, ţara noastră îşi va menţine avantajul poziţiei strategice, iar politica SUA nu se va schimba radical.
"Militarii vor prefera, oricum, România, pentru că stă mai bine la capitolul operaţionalităţii militare. În plus, este vorba şi despre planul NATO care include SUA", a precizat specialistul în apărare contactat de ziarul "BURSA".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.11.2012, 00:17)
Relevanta popularitatii mediatice inafara cadrului constitutional afisata in articol este la fel de pertinenta ca si confluarea curentului marxist vest-european cu situatia politica din tara. Caz in care popularitatea mediatica nu ar fi tocmai pe placul cetatenilor a caror viata este si derulata sub egida circumstantelor politice, iar subiectul de fata este absurd tocmai din cauza lipsei de luare in vedere a detaliilor care chiar conteaza.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.11.2012, 09:37)
Exista, intr-adevar, si alte detalii pe care acest articol nu le iau in considerare. Ne-am putea gandi ca este o chestiune care priveste unghiul din care unii privesc problema.
Stim ca relatia transatlantica a suferit modificari in timpul mandatului Obama, dar mare parte a opiniei publice europene pare sa fi ramas nostalgica.
Dvs la ce detaliii va refereati?