Alegerile europarlamentare din 2024 scot din bugetul comunitar 37 milioane euro pentru informarea cetăţenilor

Strategia de comunicare a Parlamentului pentru alegerile europene din 2024 se va baza pe mass-media şi pe organizaţii ale societăţii civile, a căror activitate în acest scop va fi finanţată 37 milioane euro - sau 0,08 euro per cetăţean european - a declarat Jaume Duch Guillot, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, pentru Euractiv.fr.

Întrucât "trebuie să fim atenţi cu banii contribuabililor", Parlamentul îşi construieşte campania prin crearea unui val informaţional care va fi susţinut de o reţea internă şi externă, axându-se pe mobilizarea non-alegătorilor şi a noilor alegători, a spus Jaume Duch, care a adăugat:

"Strategia noastră nu se referă doar la ceea ce vom face, ci şi la modul în care îi putem ajuta pe alţii, începând cu mass-media şi terminând cu ONG-urile, întreprinderile şi persoanele fizice".

Aproximativ 8 milioane euro vor fi alocaţi finanţării companiilor media prin subvenţii pentru acţiuni de promovare a alegerilor europene şi a activităţii Parlamentului European. Alte 3,9 milioane de euro vor fi puse la dispoziţia organizaţiilor societăţii civile şi "factorilor de schimbare" pentru "întărirea angajamentului civic non-partizan al cetăţenilor şi organizaţiilor europene pentru a promova importanţa fiecărui vot".

Parlamentul va folosi, de asemenea, platforma together.eu, implicând mii de părţi interesate din UE şi grupuri cu care Serviciul de Comunicare este deja în contact în statele membre prin intermediul Birourilor de Legătură ale Parlamentului European (EPLO), pentru a sublinia "importanţa alegerilor europene".

În prezent, Parlamentul European construieşte reţeaua informaţională şi acordă granturi, dar lansarea şi coordonarea acţiunilor de comunicare pe întreg teritoriul Uniunii Europene va avea loc în ianuarie 2024.

Purtătorul de cuvânt al Parlamentului European susţine că implicarea tot mai mare a instituţiilor europene în ultimii ani, începând cu pandemia Covid 19, cu alocarea fondurilor pe mecanismul NextGeneration EU şi cu răspunsul unitar împotriva agresiunii ilegale declanşată de Federaţia Rusă în Ucraina, va duce la o prezenţă crescut la urne a cetăţenilor europeni cu drept de vot.

Întrebat care va fi impactul asupra Parlamentului şi alegerilor europene în urma scandalului Qatargate şi al recentelor cazuri de hărţuire din Legislativul european, Jaume Duch şi-a exprimat încrederea, argumentând că rezultatele recente ale Eurobarometrului nu au arătat niciun impact negativ, intenţiile de vot ajungând la 67%.

"Sunt convins că atunci când vor veni alegerile, Parlamentul va putea spune opiniei publice: da, au fost cazuri de corupţie, (...) dar am luat această situaţie foarte în serios şi am adoptat o listă lungă de măsuri pentru ca astfel de cazuri să nu se mai întâmple sau dacă se întâmplă, să fim alertaţi imediat", a spus Jaume Duch.

Cu un an înainte de alegerile europene, proiecţiile Europe Elects arată că coaliţia dintre Partidul Popular European - de centru-dreapta, Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor - de centru-stânga şi partidul liberal Renew Europe ar trebui să păstreze majoritatea în Parlamentul European.

Cu toate acestea, această majoritate este programată să se micşoreze: conform previziunilor actuale, PPE ar urma să obţină 161 de mandate din cele 705 de locuri, faţă de cele 177 pe care le deţine în prezent, potrivit sursei citate. Alianţa S&D este creditată cu 144 de mandate, cu unul mai mult decât în prezent, iar Renew Europe ar urma să scadă de la 101 la 90 de mandate.

În dreapta spectrului politic, grupul naţional-conservator al conservatorilor şi reformiştilor europeni (CRE) este de aşteptat să crească de la 66 la 82 de locuri, aşa cum va creşte şi număruil deputaţilor europeni din geupul de extremă dreapta Identity and Democracy (ID) de la 62 la 66 de locuri.

Sursa citată mai arată că gruparea Verzilor/ALE ar trebui să obţină doar 48 de mandate, faţă de cele 72 din prezent, anterior, iar stânga europeană să ajungă la 53 mandate, cu 16 mai multe decât în prezent.

Sondajul dat publicităţii la finalul săptămânii trecute şi prezentat de sursa citată mai indică faptul că independenţii vor obţine 50 de locuri, cu trei mai multe decât în actuala componenţă a Parlamentului European.