Alegerile europarlamentare, egalitate prin diversiune

• La număr de voturi, Alianţa PSD+PC a câştigat alegerile europarlamentare, obţinând 11 mandate în Parlamentul European, cu unul mai mult decât democrat-liberalii lui Emil Boc

• Odată cu reîntoarcerea Elenei Băsescu în PD-L, democrat-liberalii mai obţin, teoretic, un mandat ce îi plasează la egalitate cu pesediştii

• Forţa Civică a cerut anularea alegerilor, iar PRM va cere Parchetului o anchetă penală

Alianţa PSD+PC a câştigat alegerile pentru Parlamentul European, devansându-şi, "la mustaţă", partenerul de guvernare, PD-L. Potrivit rezultatelor Biroului Electoral Central, Alianţa PSD+PC a obţinut un scor de 31,07%, iar PD-L, cu 29,71%, ocupă poziţia secundă. PNL, locul al treilea, urcă pe podium cu un scor de 14,52%, fiind urmat de UDMR cu 8,92% şi PRM cu 8,65%. Urmea­ză Elena Băsescu (EBa) cu 4,22%, PNŢCD cu 1,45%, candidatul independent Pavel Abraham cu 1,03% şi Forţa Civică, cu un scor 0,40%. Deşi rezultatele alegerilor îi dau drept câştigători pe social-democraţi, interesant este că odată cu reîntoa­rcerea Elenei Băsescu în PD-L avem, practic, de-a face cu o schimbare de lider. Voturile obţinute de către fiica preşedintelui, cumulate cu cele ale PD-L, arată că, de fapt, democrat-liberaii ar fi cei care au câştigat alegerile, cu un scor total de 33,93%.

• Învinge stânga, iese dreapta!

În Parlamentul European (PE) ne vor reprezenta 33 de europarlamentari. Conform estimărilor provizorii ale PE, PSD a obţinut 11 mandate pentru grupul socialiştilor europeni, iar PD-L doar zece pentru grupul popularilor.

Potrivit sursei citate, Elena Băsescu a obţinut un mandat, iar odată cu reîntoarcerea în PD-L, şi cu o posibilă validare a sa de către grupul popularilor europeni, PD-L obţine 11 mandate de europarlamentar, exact ca social-democraţii. PNL a obţinut cinci mandate, iar UDMR şi PRM câte trei mandate. Interesant este că deşi în ţară a câştigat un partid de stânga, PSD-ul, la nivel european, situaţia este fix pe dos. PD-L şi UDMR fac parte la nivel european din acelaşi grup politic, cel al popularilor, la care cele două partide au adus împreună 14 mandate, cu trei mai mult decât au adus social-democraţii grupului lor din PE.

• Prezenţă slabă la vot

La alegerile de duminică s-au prezentat la urne doar 27,5% dintre cetăţenii cu drept de vot, fapt ce a stârnit nemulţumirea partidelor politice. Analiştii politici şi sociologii consideră că românii nu s-au prezentat la urne din două motive: primul ar fi că partidele politice nu au dus o campanie serioasă de informare a cetăţenilor despre Parlamentul European, ci au fost preocupate să se acuze reciproc de nereuşitele interne, mai ales în condiţiile în care urmează alegerile prezidenţiale; al doilea motiv ar fi că românii sunt extrem de dezamăgiţi de politicieni, mai ales după promisiunile neonorate făcute de actuala guvernare în campania pentru Legislativ din toamna anului trecut. Cu toate că nici în alte state membre ale UE, cetăţenii nu s-au înghesuit la urne, prezenţa la vot în ţara noastră este cu mult sub media Uniunii, de 43,09%.

• Succes pentru PRM şi UDMR

Statisticile arată că în ţara noastră - de altfel ca şi în alte state membre ale UE - formaţiunile care au avut de câştigat de pe urma prezenţei slabe la vot sunt cele cu electorate stabile, cu discurs naţionalist sau partidele etnice. În ţara noastră, singurele formaţiuni mulţumite de rezultatele eurovotului sunt PRM şi UDMR. Ambele partide au reuşit să-şi mobilizeze exemplar publicul ţintă şi au obţinut un scor mai bun, faţă de cel din toamna anului trecut. Dovada? La alegerile pentru Parlamentul intern, PRM nu a reuşit să treacă pragul electoral, dar acum a obţinut un scor bun care îi alocă trei mandate în PE. Pentru preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, rezultatele la alegerile de duminică reprezintă doar "uvertura pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare anticipate". "Pretutindeni în Europa mişcările naţionale şi justiţiare au triumfat", a subliniat liderul PRM. La rândul său, preşedintele filialei UDMR Miercurea Ciuc, Hajdu Gabor, pune mobilizarea electoralului maghiar pe seama faptului că există tensiuni interetnice din cauza schimbărilor în serviciile deconcentrate ale şefilor maghiari. Hajdu Gabor a apreciat că "UDMR a obţinut maximul pe care şi l-ar fi putut propune şi că alegătorii maghiari au dat dovadă de coeziune".

• Se rupe guvernul?

Rezultatele alegerilor arată că PSD şi PD-L merg în continuare "cot la cot" în ceea ce priveşte preferinţele electoratului, iar celor două partide de la guvernare le displace asta. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că PSD rămâne principala forţă politică din ţară, subliniind că faţă de alegerile pentru PE din 2007, formaţiunea sa a obţinut un plus de zece procente. La rândul său, şeful PD-L, premierul Emil Boc, spune despre formaţiunea sa că "votul a demonstrat că românii au încredere în partidul care şi-a asumat cea mai mare responsabilitate în actul de guvernare". Geoană a anunţat că formaţiunea sa începe acum lupta pentru prezidenţiale şi şi-a asmuţit discursul electoral împotriva familiei Băsescu. Pesediştii continuă cu ameninţările de dinaintea alegerilor de duminică, privind ieşirea de la guvernare, fiind nemulţumiţi că gestionează ministere cu expunere socială mare, dar fără bani. Cum această ipostază de partid victimizat nu pare să fi prins la electorat, ameninţările la adresa PD-L au reînceput. Şeful campaniei PSD, vicepreşedintele Liviu Dragnea, a anunţat că social-democraţii vor analiza dacă mai pot avea o relaţie de cooperare cu PD-L la guvernare. Şi Adrian Năstase, unul dintre pesediştii care nu susţin coaliţia cu PD-L, a afirmat că până la finele anului, "PSD va avea o relaţie complicată cu partenerul său de guvernare". Democrat-liberalii au evitat, până în prezent, să intre în polemici cu colegii lor de la PSD. Demisia lui Geoană din funcţia de vicepreşedinte al CSAT a pus şi ea "paie pe foc" în coaliţie, după ce liderul PSD a cerut modificarea protocolului de funcţionare a coaliţiei. Prima întâlnire a coaliţiei de guvernare în care cele două tabere vor discuta pe larg ce vor face în continuare va avea loc astăzi.

• Acuzaţii de fraudare a alegerilor

Cu toate acestea, ambele partide de la guvernare se acuză, reciproc, că au fraudat alegerile, în pofida tuturor măsurilor de siguranţă anunţate de Ministerul de Interne, condus de vicepremierul pesedist Dan Nica. Social-democraţii, prin vocea preşedintelui PSD Bucureşti Marian Vanghelie, au anunţat, deja că vor depune, la Parchet, plângeri penale în legătură cu "tursmul electoral"care a avut loc în Capitală. La rândul său, Liviu Dragnea a declarat că rezultatele votului au fost viciate de către PD-L.

Nici pedeliştii nu s-au lăsat mai prejos, mai mulţi liderii democrat-liberalii arătând cu degetul spre PSD în acest sens. Mult mai vehement a fost liderul PNL, Crin Antonescu (nemulţumit de altfel de scorul slab al parditului său). Antonescu a acuzat PSD şi PD-L de fraudarea alegerilor, apreciind că aceste două partide "care vin din PCR şi FSN", "au dus la perfecţie mijloacele de furt electoral", dând bani în schimbul voturilor. Liderul PRM a menţionat că formaţiunea sa va cere Parchetului o anchetă penală.

Mai vehemenţi, reprezentaţii Forţei Civice au solicitat anularea rezultatelor alegerilor. Cererea Forţei Civice va fi analizată astăzi, la ora 13. Tot astăzi, ar urma să fie prezentată şi o listă provizorie cu repartizarea mandatelor.