Stabilirea unor baze de apărare antirachetă în Polonia şi România poate afecta serios securitatea militară şi Moscova va evalua independent cum dezvoltarea capacităţii militare a NATO în Est afectează preocupările de securitate ale Rusiei, a declarat trimisul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Grusko, citat de agenţia rusă Sputnik.
"La momentul potrivit nu am primit un răspuns la propunerile noastre de a dezvolta în comun definiţia termenului «forţe de luptă semnificative». În astfel de condiţii, vom decide independent cât de semnificativă va fi dezvoltarea capacităţii NATO din Est în ceea ce priveşte securitatea noastră naţională. Nu avem nicio îndoială că stabilirea de baze pentru apărarea antirachetă în Polonia şi România poate afecta serios securitatea militară şi nu este îndreptată spre crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite", a spus el.
Ambasadorul a adăugat că pentru Moscova Actul fondator al relaţiilor dintre Rusia şi NATO "rămâne unul dintre acordurile fundamentale care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi sporită numai prin cooperare". Grusko a mai spus că documentul "conţine principiile fondatoare ale relaţiilor NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euroatlantică este indivizibilă".
"Documentul conţine importante principii conform cărora Alianţa nu îşi va menţine securitatea prin desfăşurarea adiţională permanentă de forţe de lupta semnificative. De asemenea, conţine prezumţia că NATO nu are planuri de a desfăşura arme nucleare în noi state membre. În final, menţionează că Rusia şi NATO nu se consideră duşmane şi nu intenţionează să-şi submineze securitatea una alteia", a precizat Aleksandr Grusko, potrivit Agerpres.
După reunificarea Crimeii cu Rusia în luna martie şi începerea unui conflict armat intern în sud-estul Ucrainei în aprilie anul trecut, NATO şi-a dezvoltat prezenţa militară în apropierea graniţelor Rusiei, inclusiv în ţările baltice, scrie Sputnik, care este noul serviciu în engleză al agenţiei ruse Ria Novosti.