ALERTĂ ! Sistemul bancar european se clatină

Grupul industrial Siemens AG şi-a retras o jumătate de miliard de euro de la o bancă franceză, în legătură cu care "Financial Times" şi "Reuters" menţionează numele "Societe Generale" (invocând o "Paris-based source"), fără să poată stabili cu certitudine că aceasta ar fi cea părăsită de colosul german, ca să îşi mute banii la Banca Centrală Europeană, pentru o dobândă mai bună, dar şi din pricina insatisfacţiei asupra performanţei capitalului depus (caz în care banii nu fuseseră depuşi în depozit, ci într-un vehicul investiţional), sau din teama pentru sănătatea viitoare a băncii, conform variantelor puse în circulaţie de presa straină, care, totuşi, menţionează că "Siemens" a contestat acurateţea factuală a relatării.

Zvonul că "Societe Generale" ar fi banca de la care ar fi plecat nemţii pune gaz peste focul aprins de agenţia de rating "Moody"s", care i-a scăzut rating-ul miercurea trecută, laolaltă cu cel al "Credit Agricole", din cauza deţinerilor masive de titluri de stat greceşti şi ale altor ţări din zona euro, aflate în dificultate.

În treacăt fie spus, "Societe Generale" figurează pe locul al patrusprezecelea în clasamentul mondial publicat de "BankersAlmanac", după criteriul activelor , unde valoarea înscrisă (1,5 trilioane de dolari) face ca uriaşa sumă de 500 de milioane de euro, transferată de Siemens, să se reducă la dimensiunea de microb sub microscop, dar faptul că "Siemens" AG este a cincizecea în Topul mondial al celor mai admirate companii (publicat de CNN Money, unde "Societe Generale" se află pe locul 72), conferă o semnificaţie exemplară gestului său, în condiţiile controversei incendiare dintre bancherii europeni (care cer finanţare organismelor financiare internaţionale) şi opinia tăioasă a şefului FMI Christine Lagarde (care le cere să-şi recapitalizeze băncile).

O sursă europeană a declarat pentru Reuters că Fondul Monetar Internaţional a estimat că băncile europene s-ar putea confrunta cu un deficit de capital de 200 miliarde de euro (287 miliarde de dolari).

Jean Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, s-a raliat la opinia Christinei Lagarde, sub presiunea Raportului FMI, publicat ieri, care prognozează înrăutăţirea creşterii economice a tuturor marilor economii ale lumii:

"Sectorul bancar european trebuie să-şi consolideze situaţia financiară şi să-şi îmbunătăţească rezistenţa. În fiecare lună, consiliul guvernatorilor BCE cere tuturor băncilor europene să facă tot ce este necesar pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară, să păstreze profiturile, să fie precaute şi moderate în privinţa salariilor şi să apeleze la ajutorul statelor dacă este necesar", a spus Trichet.

La rândul său, comisarul european pentru concurenţă, Joaquin Almunia, a avertizat ieri, conform agenţiei AP, că mai multe bănci (iar nu doar cele nouă instituţii de creditare europene care nu au trecut testele de stres) ar putea avea nevoie de recapitalizare, din cauza crizei datoriilor (criza s-a acutizat odată cu reducerea rating-ului Italiei, alaltăieri, de către agenţia Standard&Poor"s).

În pofida precauţiilor şi secretului păstrat în jurul operaţiunii, gestul "Siemens" AG este contagios în condiţii de panică şi pune, realmente, în pericol întregul sistem bancar european, care se clatină sub povara creditelor neperformante.

În sistemul nostru bancar, capitalul străin are o pondere de 85,4% din totalul activelor, şi se prezintă în structura din tabelul alăturat.(vezi tabel "Capitalul strain in sistemul bancar romanesc")

Sistemul nostru bancar numără 35 de bănci cu capital majoritar străin, (din care nouă sunt sucursale ale băncilor străine), dintr-un total de 42 de instituţii de credit, potrivit Raportului de Stabilitate Financiară pe 2011 al Băncii Naţionale a României (BNR).

Băncile cu capital grecesc au ocupat primul loc, la sfârşitul primului semestru din acest an, în rândul celor cu capital străin, având o pondere de 30%, fiind urmate de băncile cu capital austriac (21%), potrivit datelor BNR. Băncile cu capital olandez au o pondere de 15%, cele cu capital maghiar de circa 6,5%, în timp ce băncile cu capital francez au o pondere de 4,3%. Băncile cu capital portughez, italian, cipriot, israelian, nemţesc şi american deţin o pondere care se situează sub nivelul de 5%, din total.

Riscul de insolvabilitate al ţărilor din Zona Euro este ilustrat în deschiderea articolului de o ierarhie, stabilită, anul acesta, de "Centrum für Europäische Politik "(CEP).

Atenţie! Nu confundaţi riscul de insolvabilitate al ţării de origine cu riscul de insolvabilitate al băncilor prezente pe piaţa noastră; ele sunt complet diferite.