Dezbaterile care au loc de cîţiva ani pe tema necesităţii de reformare a sistemului electoral şi, implicit, a clasei politice, au parte de păreri împărţite din direcţia reprezentanţilor partidelor politice. Cu toate acestea, oamenii de o culoare politică sau alta se declară dornici de reformare, atenţi la percepţia cetăţenilor neîncrezători în Parlament şi dornici să coopereze chiar şi cu adversarii politici.
În realitate însă, reprezentanţii noştri nu îşi doresc nici o reformă profundă, din moment ce nici măcar membri ai aceleiaşi coaliţii nu cad de acord în această privinţă. Cîţi parlamentari, atîtea păreri, mai ales cînd scaunul de demnitar este cald.
Asociaţia "Pro Democraţia" a organizat o dezbatere pe tema "Reformei procesului electoral", prilej cu care partidele de la guvernare au arătat că nu se mai înţeleg atît de bine.
Bogdan Olteanu, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, a declarat că "reforma sistemului electoral nu poate fi luată în calcul pînă cînd clasa politică nu adoptă Legea lustraţiei şi reformarea CNSAS". Domnia sa crede că "fără aceste două filtre morale", sistemul politic nu poate avea oameni "mai buni".
Pe de altă parte, Mihai Voicu, ministru delegat pentru coordonarea secretariatului general al Guvernului, coleg de partid cu domnul Olteanu, susţine că atribuţiile Senatului trebuie să fie distincte de cele ale Camerei inferioare şi să se concentreze mai mult pe politică externă şi pe apărare.
Democraţii văd însă o necesitate în desfiinţarea Senatului şi, implicit, o scădere a numărului de parlamentari. Monica Iacob Ridzi, deputat PD, mizează pe "responsabilizarea clasei politice". Altfel, domnia sa crede că "oamenii vor continua să vadă instituţiile statului ca pe o povară, contribuind la fragilitatea democraţiei". Alături de parlamentul unicameral, democraţii cred că votul uninominal va salva Parlamentul afectat de "o cangrenă a clasei politice, care nu poate fi tratată decît cu bisturiul", potrivit lui Valentin Iliescu, deputat PD.
Societatea civilă propune un proiect de reformă a procesului electoral, bazat pe un sistem proporţional prin compensare. Cristian Pîrvulescu, preşedintele Pro Democraţia, a spus că "în Parlament există 17 proiecte legislative diferite propuse de partidele politice pentru reformarea sistemului electoral care merg de la un sistem majoritar, la unul proporţional sau mixt".
Propunerea societăţii civile este ca alegerea reprezentanţilor parlamentari să se facă prin scrutin separat pe cele opt regiuni de dezvoltare. În fiecare regiune, jumătate din mandate vor fi atribuite prin vot uninominal şi jumătate se repartizează partidelor, astfel încît numărul total de mandate cîştigate de un partid să fie proporţional cu totalul voturilor primite de candidaţii săi în circumscripţiile uninominale.
Indiferent de ceea ce declară oamenii politici, un lucru este sigur: fiecare va susţine votul uninominal sau parlamentul unicameral în funcţie de avantajele personale şi mai puţin de cele ale partidului. Acest lucru a funcţionat şi în respingerea în Senat a transformării PNA în DNA, adică a anchetării parlamentarilor: au votat împotrivă mai ales cei care aveau musca pe căciulă.